Spitalele de urgență sunt sufocate de numărul mare de pacienți care ajung aici. Presiunea asupra cadrelor medicale este una uriașă, având în vedere cazurile cu care acestea se confruntă, viteza cu care trebuie să identifice tratamentul și volumul de muncă imens căruia trebuie să-i facă față. Într-un astfel de context trebuie văzut dacă nu există totuși soluții care pot ajuta sistemul de urgență să respire altfel și care pot contribui la scăderea numărului celor care astăzi ajung la spital cu probleme acute de sănătate, probleme care necesită o intervenție imediată și care presupun costuri mult mai mari pentru soluționarea lor.
Munca într-un spital de urgență pune o presiune enormă pe toate cadrele medicale care activează în astfel de unități, iar la Chirurgie, de exemplu, medicii de gardă sunt obligați să opereze de nevoie, fără a mai avea posibilitatea să intervină planificat, strategic, organizat. „Asta strică și circuitele de terapie intensivă, pentru că pacienții de urgență nu sunt pacienți de postoperator. Ei sunt, de fapt, pacienți de terapie intensivă, diferența făcând-o resursele alocate și timpul petrecut în spital. Fără a adăuga rata de succes, pe care, fără să fim ipocriți, o urmărește orice medic atunci când intervine!!! În plus adăugați amenințarea penală a unei situații de urgență care vine cu șocul neprevăzutului și aveți tabloul relativ clar al cât de bine este să lucrezi în sistemul de urgențe! Așadar e nevoie de acele spitale clinice non-urgențe ca de aer!”, subliniază dr. Cristian Stanciu, medic primar Medicină de Urgenţă într-un mare spital universitar din București.
Cel mai eficient și ieftin tratament este prevenția!
Interlocutorul Ordinea Zilei mai spune că speră că este clar pentru toată lumea că spălatul pe dinți e mai ieftin decât stomatologul. „De fapt, cel mai ieftin tratament inventat/descoperit până acum este prevenția!!!! Acest lucru se poate extrapola și la afecțiunile non-urgente care ar trebui depistate prin medicii de familie, nu prin servicii de urgență!”, nuanțează medicul.
În opinia sa, fără un sistem de monitorizare a omului-pacient, devine o normalitate ca orice spital de urgență din București sau din alt mare oraș din țară să pună cel puțin un diagnostic oncologic pe săptămână.
„Ori asta este absurd! Lipsa unei strategii de gestionare preventivă a unui pacient, oricare ar fi el, duce la costuri mult mai mari de depistare prin urgență unde tot bani se consumă, timp în care banii cheltuiți per capita sunt degeaba. Pe lângă asta, fazele avansate ale bolii și neglijarea devenită practică duc la intervenții brutale în faze care deja au consumat resursele biologice, producând un rezultat slab, și medical și de optimizare a costurilor! Dar cine mai stă să vadă asta?!
Nu în ultimul rând, întărirea spitalelor non – urgențe și „marketarea” lor cu policlinici (ambulatorii de specialitate) ar duce la recoltarea de pacienți cu necazuri și la aplicarea prevenției!”, indică dr. Cristian Stanciu.
Multiplele reforme pe care statul român le tot experimentează în ultimii 35 de ani în sistemul public de sănătate ar trebui să aibă în vedere faptul că spitalele care au Unități de Primiri Urgențe (UPU) pun o presiune imensă pe echipele de gardă și terapie intensivă, fără a avea neapărat performanța terapeutică a intervențiilor calme, programate, organizate, la un pacient care are prezervate încă resurse biologice.
În același timp, trebuie analizat care sunt motivele reale care au generat un fenomen național periculos în care majoritatea spitalelor de urgență se confruntă cu o criză acută de personal. Iar acestea sunt simple, fiind vizibile pentru oricine dorește să vadă cu adevărat care este realitatea din sistemul de sănătate.
„Până de curând munca în urgență a fost prost plătită. Totodată, medicii care lucrează aici se confruntă cu perspective de moarte subită foarte mari și rapide, cu expunere penală…. În cazul lor, timpul personal tinde către zero, iar gărzile distrug la propriu neuroni, coronare, coloană, sistem digestiv și familie! La toate acestea, adăugați lipsa spațiului fizic pentru afluxul uriaș de probleme care vin repede la spital, că doar se se numește urgență, și o să descoperiți motivele principale pentru care aceste unități se confruntă cu deficit de personal.
În opinia mea, cu beneficii salariale și de pensionare, cu un număr mare de posturi scoase permanent la concurs, situația s-ar schimba!”, precizează interlocutorul Ordinea Zilei.
Medicina de astăzi e și ea oglinda felului în care ne preocupăm cu toții de societate
Dr. Cristian Stanciu consideră că medicina de astăzi este și ea oglinda felului în care ne preocupăm cu toții de societate și de noi înșine ca și comunitate.
Problemele existente în acest domeniu au soluții, dar important este să existe și voință pentru implementarea lor.
„Idealist vorbind, gărzile se pot desființa de mâine. Adoptarea unui sistem de 7/7/10 ore de noapte, care pot fi asimilate în program ca 20 ore de muncă ar rezolva problema. Practic, medicul de noapte care vine în acea tură este cel care trebuie să asigure continuitatea! Dar pentru asta pacienții ar trebui să fie ai secției, nu ai unui medic. Și aici intervine în discuție problema asigurărilor de malpraxis.
Nu mă aștept să dispară politicul din interesul managerial, pentru că nu a apărut din senin, ci din voința lui, așa încât e deja un simbiot.
Mă tem încă că medicina, în general, consumă banii pe care îi strânge, fără mare câștig, în timp ce unii oameni știu să facă din orice o oportunitate…în felul acesta intervenind în ciclul de cheltuieli pentru scop personal…. Mă tem ca nu este greu să construiești un spital nou…, dar să-l faci să funcționeze este adevărata provocare!!! Și mă tem că e mai „profitabil” să renovăm clădiri vechi, decât să construim ceva nou.”, concluzionează medicul.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
CITEȘTE ȘI: Cel mai mare spital din Prahova caută medici primari, specialiști și rezidenți. SJU Ploiești a scos la concurs 10 posturi și urmează alte 15
