Autoritățile din sănătate sunt în alertă, încercând să stabilească de unde a plecat focarul mortal de hantavirus care a afectat o navă de croazieră din Oceanul Atlantic. În aceste zile, experții din Argentina, regiune de unde a pornit vasul cu cei peste 150 de pasageri la bord, se străduiesc să stabilească dacă ţara lor se face vinovată pentru aceste îmbolnăviri.
Ministerul Sănătăţii a anunțat că, începând din iunie 2025, pe teritoriul acestei țări s-au înregistrat 101 cazuri de infecţie cu hantavirus, un număr dublu faţă de anul precedent. De altfel, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) clasează în mod constant Argentina ca având cea mai mare incidenţă din America Latină a acestei boli rare, transmisă de rozătoare.
Totodată, autoritățile argentiniene au mai precizat că aproape o treime dintre cei care s-au îmbolnăvit au decedat. Specialiștii în sănătate publică au mai explicat că se știe deja că un hantavirus identificat în America de Sud, denumit virusul Andes („Anzi”), poate provoca o boală pulmonară gravă şi adesea fatală, cunoscută sub numele de sindromul pulmonar cu hantavirus. Iar datele disponibile până acum arată că pasagerii de pe nava MV Hondius au fost testaţi pozitiv tocmai la acest virus Andes.
Reamintim faptul că trei pasageri au decedat, unul se află la terapie intensivă într-un spital din Africa de Sud, iar alţi trei au fost evacuaţi de pe navă miercuri. Un alt bărbat, care părăsise nava mai devreme în timpul călătoriei, a fost testat pozitiv în Elveţia.
Virusul poate avea o perioadă de incubaţie cuprinsă între una şi opt săptămâni, ceea ce face dificil să se stabilească dacă pasagerii s-au infectat înainte de a pleca din Argentina spre Antarctica, pe 1 aprilie; în timpul unei escale programate pe o insulă izolată din Atlanticul de Sud; sau la bordul navei.
Tulpina Andes- boala se poate transmite de la om la om
Pe acest fond, Argentina a transmis că va trimite material genetic provenit de la virusul Andes, precum şi echipamente de testare, pentru a ajuta Spania, Senegalul, Africa de Sud, Ţările de Jos şi Marea Britanie să detecteze virusul.
Situația este una extrem de îngrijorătoare având în vedere că există riscul ca boala să se transmită de la om la om. Chiar dacă în mod obișnuit, oamenii se infectează cu hantavirus prin contactul cu rozătoare infectate sau cu urina, excrementele sau saliva acestora, în cazul tulpinei Andes s-a observat o răspândire limitată în rândul persoanelor aflate în contact strâns.
Ziarul spaniol El País notează că au apărut îngrijorări și cu privire la cei 23 de pasageri care, potrivit unor informaţii, ar fi debarcat de pe nava MV Hondius pe insula Sfânta Elena pe 23 aprilie.
Ce spune OMS?
În schimb, OMS a făcut apel la calm, susținând că nu există motive de îngrijorare. „OMS continuă să colaboreze cu operatorii navei pentru a monitoriza îndeaproape starea de sănătate a pasagerilor şi a echipajului, colaborând cu ţările respective pentru a asigura urmărirea medicală adecvată şi evacuarea, acolo unde este necesar”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.Oficialul OMS a dat asigurări că „în acest stadiu, riscul global la adresa sănătăţii publice rămâne slab. OMS continuă să colaboreze cu operatorii vaporului pentru a supraveghea îndeaproape starea sănătăţii pasagerilor şi echipajului şi cooperează cu ţările pentru a asigura o monitorizare medicală adecvată şi o evacuare, dacă este necesar”.
Precizări importante de la INSP
Și Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a punctat că, în prezent, riscul pentru populaţia generală din Europa din cauza focarului de infecţie cu hantavirus de la bordul manei aflate în Oceanul Atlantic este considerat foarte scăzut.
Specialiştii au subliniat că infecţia se transmite în special prin expunerea la excrementele de rozătoare – inhalarea aerosolilor din excrementele uscate, prin inoculare conjunctivală şi prin leziuni ale pielii sau muşcătura de rozătoare.
Infecţia cu hantavirus este o zoonoză (boală care se transmite de la animale la oameni) transmisă în principal prin expunerea la excreţiile rozătoarelor infectate. Omul se poate contamina prin inhalarea aerosolilor din excrementele uscate, prin inoculare conjunctivală şi prin leziuni ale pielii sau muşcătura de rozătoare.
În România, supravegherea infecţiei cu hantavirus este realizată la nivel regional, prin sistemul naţional de supraveghere a bolilor transmisibile coordonat de Institutul Naţional de Sănătate Publică, în opt judeţe:
- Bacău,
- Botoşani,
- Iaşi,
- Vaslui,
- Vrancea,
- Suceava,
- Neamţ,
- Galaţi.
Morodologia INSP stabilește că un caz suspect este definit prin asocierea febrei acute cu afectare renală şi/sau manifestări hemoragice, în context epidemiologic sugestiv. Confirmarea se face prin evidenţierea anticorpilor specifici sau prin alte metode de laborator.
Reprezentanţii instituţiei au menţionat că, în perioada 2023-2026, în România s-au înregistrat 15 cazuri de infecţie cu hantavirus (4 în anul 2023, 3 în anul 2024, 7 în anul 2025 şi un caz, în acest an, până în prezent).
„Eliminarea sau minimizarea contactului cu rozătoarele este cea mai bună modalitate de a preveni infecţia”, a indicat INSP.
