O croazieră de lux a devenit un adevărat coșmar pentru zeci de oameni care sunt blocați pe o navă pe care a fost confirmat un focar de hantavirus. Organizaţia Mondială a Sănătăţii ( OMS) a transmis că deja s-au înregistrat trei decese din cauza bolii, iar un alt pacient este în stare critică. Până acum au fost identificate şapte cazuri de hantavirus. Dintre acestea, două cazuri au fost confirmate de laborator, iar cinci sunt suspecte. Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa, a declarat că, în acest moment, „nu este nevoie de panică sau de restricţii de călătorie”.
Presa internațională a relatat faptul că primul deces cauzat de acest virus s-a înregistrat acum mai bine de trei săptămâni. MV Hondius, nava pe care s-a declanșat coșmarul, a părăsit pentru prima dată Ushuaia, în Argentina, în urmă cu peste o lună.
Firul evenimentelor
Datele existente până acum arată că bărbatul care a murit era un olandez în vârstă de 70 de ani. El s-a îmbolnăvit brusc pe navă, prezentând febră, dureri de cap, dureri abdominale şi diaree, iar în cele din urmă organismul i-a cedat. Pasagerul decedat a rămas la bord în perioada 11 aprilie, ziua morții, până pe 24 aprilie, când trupul său a fost debarcat la Sfânta Elena, pentru a fi repatriat. Tot atunci a coborât de pe vas și soția sa, în vârstă de 69 de ani, tot de origine olandeză. Femeia s-a prăbușit în aeroport, în Africa de Sud, în timp ce încerca să zboare spre casă, în Olanda, şi a murit la un spital din apropiere.
Ulterior acestor decese, a apărut informația că este vorba de fapt despre trei morți: un cuplu olandez şi un cetăţean german, ultimul murind pe 2 mai tot la bordul navei MV Hondius. De asemenea, a fost făcut public faptul că un cetăţean britanic s-a îmbolnăvit pe 27 aprilie, iar în prezent se află în stare critică la o unitate medicală privată din Johannesburg.
În plus, doi membri ai echipajului – un cetăţean britanic şi unul olandez – prezintă în prezent simptome respiratorii acute, necesitând îngrijiri medicale urgente.
Ce a transmis Oceanwide Expeditions ?
Printr-un comunicat oficial, operatorul navei, Oceanwide Expeditions, a transmis luni că primul pasager afectat, bărbatul olandez, a murit pe 11 aprilie, în timp ce nava se îndrepta spre Tristan da Cunha. Trupul său a rămas la bord până la 24 aprilie, când „a fost debarcat pe insula Sfânta Elena, soţia sa însoţind repatrierea”. Trei zile mai târziu s-a îmbolnăvit şi ea şi a decedat ulterior, în timp ce un alt pasager, un britanic, s-a îmbolnăvit grav şi a fost evacuat medical în Africa de Sud.
Între timp, autoritățile sud-africane au confirmat că pacientul britanic, care este tratat într-un spital din Johannesburg, a fost testat pozitiv pentru hantavirus, iar Olanda a confirmat prezenţa virusului la femeia care a decedat.
În comunicatul transmit de Oceanwide Expeditions, se mai menționează că pe 2 mai un alt pasager a murit. Operatorul a subliniat că nu a fost stabilită cauza acestui deces, adăugând că pasagerul era de naţionalitate germană.
Situația incertă de la bordul navei de croazieră a determinat autoritățile sanitare din regiunile din Capul Verde să nu ofere permisiunea pentru evacuarea medicală a navei şi testarea pasagerilor. În acest context, reprezentanții Oceanwide Expeditions au anunțat că iau în calcul posibilitatea de a naviga către Las Palmas sau Tenerife.
Compania a mai transmis că 149 de persoane rămân la bordul navei, inclusiv 17 americani. Între timp, autorităţile sanitare locale au vizitat nava şi au evaluat doi membri ai echipajului cu simptome care „necesită îngrijiri medicale urgente”. Cu toate acestea, ministrul sănătăţii, Maria da Luz Lima, a declarat că pasagerilor de pe navă nu li se va permite să debarce în Capul Verde.
Operatorul navei de croazieră a mai arătat că autorităţile olandeze au acceptat să repatrieze în Olanda membrii echipajului care prezintă simptome, precum şi trupul neînsufleţit al unei persoane decedate.
Datele MarineTraffic arată că nava de croazieră sub pavilion olandez a făcut escală în Antarctica înainte de a se întoarce la Ushuaia pentru o noapte şi de a pleca din nou pe 1 aprilie. Apoi a făcut escală în teritoriul britanic de peste mări Sfânta Elena, înainte de a ancora duminică în largul Praia.
În momentul în care a ajuns aici, nava nu a fost autorizată să acosteze în port, Ministerul Sănătăţii din Capul Verde invocând necesitatea de a proteja sănătatea publică a ţării.
Specialiștii vor avea probleme în a identifica exact momentul în care a pornit acest val de îmbolnăviri, în contextul în care există mai multe posibile surse.
Trebuie luată în calcul ipoteza că rozătoarele au fost la bordul navei, iar aceasta ar fi putut fi contaminată cu fecale sau urină de şobolan sau şoarece. De asemenea, trebuie luată în calcul posibilitatea că unul dintre pasageri ar fi putut contracta varianta Andes a hantavirusului, pentru care există unele dovezi limitate de transmitere de la om la om.
Nu există un tratament pentru infecţia cu hantavirus
Hantavirusul provoacă o boală respiratorie gravă şi adesea mortală numită sindromul pulmonar hantavirus.
Simptomele iniţiale ale bolii includ oboseală, febră şi dureri musculare, precum şi dureri de cap, ameţeli, frisoane şi probleme abdominale la unii pacienţi. Simptomele ulterioare ale sindromului pulmonar hantavirus includ tuse, dificultăţi de respiraţie şi senzaţie de apăsare în piept.
La început, hantavirusul poate da senzaţia de gripă. Dar, în timp, pe măsură ce virusul afectează inima, plămânii sau rinichii, pacienţii pot suferi de dificultăţi severe de respiraţie, insuficienţă organică şi chiar pot deceda. Hantavirusurile întâlnite mai ales în Europa şi Asia pot duce, de asemenea, la boli renale grave.
Nu există un tratament pentru infecţia cu hantavirus, în afară de tratarea simptomelor. Pacienţii cu dificultăţi respiratorii severe pot avea nevoie de intubare.
Experții Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) au explicat că oamenii se infectează cel mai frecvent prin contactul cu rozătoare, precum şobolanii şi şoarecii, în special prin urina, excrementele şi saliva acestora. Oamenii se infectează adesea atunci când inhalează particule din excrementele uscate ale rozătoarelor. De obicei, acest lucru se întâmplă atunci când cineva încearcă să elimine excrementele rozătoarelor măturându-le, ceea ce face ca particulele să fie purtate de aer. Oamenii se pot infecta şi prin atingerea obiectelor contaminate şi apoi prin atingerea gurii sau a nasului. Hantavirusul se poate răspândi şi prin muşcături sau zgârieturi de rozătoare, deşi acest lucru este rar.
Experții atrag atenția că cea mai bună modalitate prin care populația se poate proteja de hantavirus este aceea de a ține rozătoarele departe de casa. De asemenea, când sunt curățate excrementele rozătoarelor, trebuie utilizate mănuşi, iar deșeurile trebuie pulverizate cu o soluţie de clor.
Studiile realizate până acum au arătat că doar un singur tip de hantavirus, virusul Andes, se poate transmite de la o persoană la alta, dar acest lucru este rar. Acesta se găseşte în principal în Chile şi Argentina, de unde provine și nava pe care a fost identificat focarul actual.
Datele CDC mai arată că boala este rară, dar extrem de mortală – 38% dintre persoanele care dezvoltă simptome respiratorii pot deceda.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Pixabay.com/ Ordinea Zilei
