Patologiile neurologice reprezintă una dintre cauzele principalele care generează probleme de sănătate la nivel global. În prezent, accidentele vasculare cerebrale (AVC) sunt cele care provoacă cele mai multe dizabilităţi în rândul populației. Din păcate, statisticile indică faptul că, în medie, o persoană din şase va suferi un AVC pe parcursul vieţii. În țara noastră, de exemplu, se înregistrează anual în jur de 55.000 accidente vasculare cerebrale. Foarte puțini dintre pacienții care scapă cu viață în urma unui astfel de episod reușesc să revină la activitățile pe care le aveau înainte, recuperarea post AVC fiind o problemă majoră pentru sistemul medical din România.
„Recuperarea post AVC este extrem de eficientă atunci când pacientul urmează un circuit bine stabilit, în unitățile sanitare care își „permit” acest lucru. Din păcate, nu toate spitalele multidisciplinare care tratează pacienți în faza acută a accidentului vascular cerebral au organizată această intervenție continuă, pe care noi o numim asigurarea „continuum of care”. Aici fac referire, în special, la spitalelele universitare multidisciplinare și spitalelele județene. Acesta este momentul „zero” și motivul pentru care pierdem în recuperarea post AVC.”, explică dr. Răzvan Alexandru Costinea, șeful Secției de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie- RMFT din cadrul Spitalului Județean Vâlcea.
CITEȘTE ȘI: Senatorii au reparat OUG 66 care dădea liber malpraxisului în Recuperarea Medicală. Medicul de specialitate este cel care stabilește tratamentul pacientului, nu fizioterapeutul!
Interlocutorul Ordinea Zilei subliniază faptul că, în țara noastră, continuă să existe probleme pe toate eșaloanele de intervenție, începând de la prevenție. „În același timp, accesul pacientului cu AVC la servicii de specialitate și terapie este de multe ori greoi. Fereastra intervențională optimă în cazul unui accident vascular cerebral este mult mai redusă comparativ cu alte patologii, chiar față de infarctul miocardic (vorbim de trei-patru ore). În aceste condiții, faptul că suspiciunea de diagnostic întârzie de multe ori, la fel transportul la spital, diagnosticul, faptul că nu există încă o rețea intervențională suficient de bine reprezentată, sunt principalele motive pentru care avem rezultate mai slabe în faza acută. Apoi, vin complicațiile după faza acută, de asemenea, cu riscuri majore pentru pacient.”, detaliază medicul.
CITEȘTE ȘI: Kinetoterapeuții nu sunt medici, dar unii dintre ei se prezintă astfel în fața pacienților. De ce nu intervine Ministerul Sănătății?
Ulterior, când se ajunge în faza subacută și cronică a recuperării intervin problemele „generale” ale sistemului: număr redus de zile de recuperare decontate în regim ambulatoriu, buget scăzut pentru serviciile de recuperare, repartizarea inegală în teritoriu a serviciilor. „Toate aceste motive determină ca și unii dintre pacienții „cronici” să fie preluați tot în secțiile de recuperare funcționale în spitale, care ar trebui să se concentreze pe pacienții în fazele precoce. Deci, discutăm tot despre probleme de organizare și bugetare….”, atrage atenția dr. Răzvan Alexandru Costinea.
„Accidentul vascular cerebral este un eveniment acut, reprezintă o urgență medicală, se instalează de obicei brusc și are ca rezultat întreruperea aportului sanguin adecvat la nivelul unei zone cerebrale. Acest lucru se realizează fie prin blocarea fluxului sanguin într-o arteră din cauza unui obstacol (așa numitul popular „cheag”) sau prin pierderea de sânge din vas, hemoragia. Acestea sunt de departe cele mai frecvente două mecanisme.Localizarea, tipul și extinderea accidentului vascular determina gradul și tipul de deficit, dictează tratamentul specific. În plus, acestea împreună cu existența altor patologii asociate preexistente la pacientul respectiv, determină riscul evolutiv, iar intervențiile efectuate și reabilitarea precoce determină șansa la recâștigarea funcționării individului”- dr. Răzvan Alexandru Costinea.
Rolul medicului de recuperare în terapia post AVC
Este vital ca recuperarea post AVC să înceapă cât mai repede, iar aici un rol major îl au neurologul și medicul de recuperare.
De altfel, la sfârșitul anului trecut, Ministerul Sănătății a emis un document extrem de important în acest sens, care vorbește despre „reabilitarea precoce” a pacienților după un AVC, iar această reabilitare vizează primele 72 de ore.
CITEȘTE ȘI: Lecția de sănătate. La Spitalul General CF Ploiești, dr. Cristinela Vasile, expert în Somnologie, investighează și tratează bolile asociate sindromul de apnee în somn
„Există o serie de intervenții, pe lângă medicație și cele de nursing general și special, care pot influența în mod favorabil recuperarea. Vorbim inclusiv de intervenții de fizioterapie, după un plan clar stabilit în echipă de neurolog, care este medicul curant, și medicul de recuperare. Ulterior, pacientul trebuie să continue recuperarea medicală într-o secție de profil (recuperare medicală sau recuperare neurologică), de data aceasta intervențiile fiind coordonate de către medicul specialist de recuperare medicală, care va rămâne în colaborare cu neurologul. Contează mai puțin cum se numește secția sau compartimentul. Pacientul, în această fază este încă predispus să dezvolte complicații majore, de mai multe tipuri: recidivă, complicații tromboembolice sau decompensări cardiace, infecțioase, respiratorii, electrolitice etc. De asemenea, bolnavii în această situație sunt predispuși să dezvolte tulburări cognitive și de comportament. De aceea insist că recuperarea neurologică (și nu numai) postacută să se facă cu pacientul internat într-un spital multidisciplinar și care are posibilitate multiplă de diagnostic și intervenție în urgență.
Totuși, trebuie precizat faptul că nu toți pacienții care au suferit un AVC acut necesită transfer direct din Neurologie către secția de Recuperare Medicală. Există și pacienți care nu prezintă deficit sever sau risc de complicații, din fericire, și care pot urma program recuperator ambulatoriu, „sărind” faza de internare. De asemenea, există alte categorii de pacienți, complet dependenți, dar care nu pot fi integrați într-un program recuperator în acel moment și care vor trebui integrați într-un program de nursing la domiciliu și reevaluați ulterior.
CITEȘTE ȘI: Lecția de sănătate. Prin utilizarea în exces a antibioticelor, omul pierde războiul cu infecțiile
După prima perioadă de internare, în funcție de evoluția pacientului, precum și de alte elemente (patologii associate, riscuri), medicul de MFR va decide dacă pacientul va trebui reinternat sau își va putea continua programul de recuperare în regim ambulatoriu sau într-o secție de recuperare de cronici. Însă, la majoritatea pacienților pe care noi îi preluăm post AVC, decidem reinternare în termen de o lună, cu reevaluare la trei luni și abia apoi recuperare în ambulatoriu. Există o perioadă de circa un an după AVC în care medicul de recuperare ar trebui să fie într-un fel un al doilea medic de familie pentru pacient, din punct de vedere al reevaluarilor”, menționează medicul.
Dr. Răzvan Alexandru Costinea punctează faptul că foarte multe profesii sunt implicate în recuperarea pacienților cu accident vascular cerebral: medic, asistent medical de AMG sau BFT, kinetoterapeut, maseur, psiholog, dietetician, logoped, bioinginer….„Și încă nu i-am amintit pe toți. Dar pacientul este unul singur. Planul, strategia sau managementul (cum alegem fiecare să denumim) trebuie să fie unul singur, să asigure acel „continuum of care” de care spuneam. Toate categoriile profesionale de mai sus fac parte din echipa de reabilitare, care este condusă de medicul de Medicina Fizică și de Reabilitare.”, nuanțează interlocutorul Ordinea Zilei.
Importanța controalelor medicale periodice
Accidentul vascular cerebral reprezintă o problemă gravă de sănătate, dar există o serie de măsuri pe care fiecare dintre noi le poate lua pentru a evita astfel de episode. Șeful Secției de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie – RMFT din cadrul Spitalului Județean Vâlcea amintește că este vorba despre prevenție, dar și despre factori de risc. „Există factori de risc modificabili și nemodificabili. Nu putem modifica factorii genetici, vârsta sau sexul. Însă putem interveni asupra „obiceiurilor” cu risc vascular, cum ar fi fumatul, sedentarismul, consumul excesiv de alcool, consumul excesiv de lipide și de zaharuri concentrate.Profilaxia secundară este, de asemenea, importantă. Controlul patologiilor asociate frecvent cu creșterea riscului de AVC: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, colesterolul crescut, lucruri deja cunoscute de populație. Dar există și alte sindroame care se asociază cu risc crescut, mai puțin cunoscute, cum ar fi de exemplu, sindromul de apnee în somn de tip obstructiv. De aceea este nevoie de controale medicale periodice, de așa numitul „screening” prin medicul de familie.”- transmite medicul.
Sistemul sanitar din România are nevoie de implementarea unor măsuri care să contribuie la eficientizarea recuperării pacienților cu AVC. „Este necesară intervenția pe toate elementele. De la educație medicală, prevenție, servicii terapeutice și de recuperare. Există două documente importante emise în ultima perioadă. De unul am amintit deja, este cel care se referă la reabilitarea precoce. Al doilea este o strategie națională referitoare la bolile cerebrovasculare și cardiovasculare. În punerea în practică a acestora este obligatorie, din punctul nostru de vedere, implicarea și a serviciilor de recuperare medicală de specialitate. De asemenea, pentru a asigura continuitate, este absolut necesară creșterea bugetului pentru serviciile de recuperare în regim ambulatoriu. Dar și decontarea recuperării intraspitalicești de fază postacută, deoarece cheltuielile reale sunt foarte mari.”, susține dr. Răzvan Alexandru Costinea.
Dr. Răzvan Alexandru Costinea este „la bază” medic de medicină de urgență. Pe parcursul carierei sale, a lucrat la Spitalul Universitar de Urgență București și la Spitalul Județean de Urgență Vâlcea. Rezidențiatul în a doua specialitate – Recuperare, medicină fizică și balneologie – l-a urmat la Spitalul Universitar de Urgență Elias din București. Inițial, a lucrat ca medic de recuperare într-o stațiune profilată, în special, pe patologie respiratorie, Băile Govora, iar apoi într-un spital privat de recuperare, ca șef de secție Recuperare cardiovasculară și respiratorie. În urmă cu mai bine de doi ani, a revenit în Spitalul Județean de Urgență Vâlcea, unde timp de șase luni a ocupat funcția de director medical interimar, iar din octombrie 2022 este medic șef al uneia dintre secțiile de recuperare ale unității sanitare, care are ca specific recuperarea de fază postacută pe majoritatea patologiilor.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
CITEȘTE ȘI: Premieră pentru sistemul public de sănătate din România. Spitalul Clinic de Recuperare din Cluj, dotat cu cameră hiperbară
