Imediat după ieșirea din pandemie, turismul a explodat, iar multe dintre orașele europene au căzut victimă ale acestui fenomen care pare scăpat de sub control. Iar Atena, capitala Greciei, intră în această categorie, străzile orașului fiind un adevărat furnicar în care grupurile de vizitatori migrează dintr-o parte în alta.
Pe fondul numărului tot mai mare de turiști, au explodat și investițiile menite să dezvolte capacități de cazare, dar și alte afaceri din domeniul HORECA. Se construiește mult, iar efectele se simt deja. Și nu sunt unele pozitive.
În acest context, Haris Doukas, primarul socialist al Atenei a anunțat că este hotărât să recupereze centrul aglomerat al capitalei pentru cetăţenii săi. În opinia sa, începutul sezonului turistic lasă mare parte din centrul istoric expus riscului de „supra-saturaţie”, astfel că se impun măsuri urgente pentru a stopa acest fenomen. În caz contrar, cartiere întregi din Atena riscă să-şi piardă autenticitatea din cauza dezvoltării turistice necontrolate.
„Atena nu poate funcţiona ca şi cum ar fi un hotel uriaş!”
Într-un interviu, citat de The Guardian, Haris Doukas a declarat că : „Atena nu poate funcţiona ca şi cum ar fi un hotel uriaş. Sunt necesare restricţii şi reguli. Oraşele trebuie să aibă şi ele un cuvânt de spus în modul în care se dezvoltă”.
Statisticile oficiale arată că, în 2025, peste opt milioane de oameni au vizitat Atena, numărul este un record pentru o metropolă care nu demult era considerată doar un punct de tranzit spre insulele greceşti.
Înmulțirea numărului turiștilor a avut consecințe directe asupra orașului și asupra vieții grecilor care locuiesc aici. Un studiu comandat de municipalitatea din Atena a evidențiat faptul că, doar în cazul închirierilor pe termen scurt, numărul de înnoptări în popularul cartier Plaka, de sub Acropole, s-a dublat de mai mult de două ori din 2018.
Experții avertizează că, dacă la nivelul administrației nu sunt luate măsuri urgente, Atena riscă să devină victima propriului succes. Iar lucrurile se mișcă foarte repede în această direcție, existând tot mai multe semnale în acest sens: de la chiriile în creştere, care îi scot pe localnici de pe piaţă, până la infrastructura suprasolicitată care cedează sub presiune.
Orașul riscă să cedeze, având în vedere că are o populație de doar 700.000 de locuitori, dar trebuie să facă față unui val de peste opt milioane de turiști. Mai mult, este pe punctul de a-și pierde farmecul, în contextul în care investitorii plănuiesc construcții gigant cu mai multe etaje la poalele Acropolei.
Antreprenorii își doresc să profite cât mai mult de acest succes în plan turistic de care capitala Greciei se bucură și deschid afaceri menite să-i mulțumească pe turiști. Multe dintre aceste businessuri sunt fără autorizație, un exemplu în acest sens fiind proliferarea barurilor şi restaurantelor de pe acoperiş.
În fața acestui fenomen, primarul socialist al Atenei reacționează. Edilul a declarat pentru The Guardian că va folosi un proiect de lege privind utilizarea terenurilor turistice, aflat în dezbatere, pentru a cere interzicerea totală a noilor activităţi economice în centrul istoric. „Vom opri toate investiţiile turistice în Plaka, pe care sunt hotărât să o salvez. Nu mai este loc. Nici pentru închirieri pe termen scurt, nici pentru apartamente de tip hotelier, nici pentru hoteluri sau orice altă utilizare turistică. Zona este supra-saturată. Vrem să spunem «destul este destul» printr-o lege.”, a nuanțat Haris Doukas.
Oficialul le-a transmis oamenilor de afaceri să-și îndrepte atenția și către alte zone „mai puţin aglomerate” ale capitalei. Totodată, el a propus îngheţarea autorizaţiilor de construire pentru noi hoteluri, măsură care ar urma o interdicţie similară introdusă de guvern, ce limitează închirierile pe termen scurt în cartierele aflate în zona Acropolei.
Planul său stârnește interesul atât al mediului de afaceri, cât și al autorităților elene. Mai mult, primește sprijin din zone cu totul neașteptate. De exemplu, Evgenios Vassilikos, şeful influentei asociaţii a hotelierilor, a sugerat și el limitarea construirii de hoteluri, invocând exemplul Barcelonei, unde nu s-au mai emis licenţe pentru hoteluri noi din 2017.
Din cauza turiștilor, grecii nu mai au acces pe piața imobiliară
Închirierile pe termen scurt au dat peste cap piețele imobiliare din multe orașe căutate de turiști. Iar Atena face parte din această categorie. În prezent, accesul la locuinţe decente este imposibil pentru mulţi dintre grecii din capitală din cauza presiunii închirierilor pe termen scurt, acesta fiind cea mai mare problemă a municipalităţii conduse de Doukas.
„Am creat un birou pentru locuinţe sociale pentru a identifica clădiri şi apartamente pe care le putem renova cu fonduri UE. Vrem să încurajăm cuplurile tinere să rămână în centru. În timp ce alte oraşe merg spre beton şi zgârie-nori, noi mergem într-o direcţie complet diferită, care include şi demolarea unor clădiri pentru a crea spaţii publice, parcuri şi locuri de joacă. Atena este pentru oamenii ei. Nu este doar pentru cei care vor să o exploateze”, a transmis primarul Atenei.
Criza caselor cu care se confruntă multe dintre orașele turistice din Europa a dat naștere unui plan european de acţiune privind locuinţele. Din acest plan fac parte 15 orașe, printre ele fiind și Atena și Barcelona. Administrațiile acestor metropole au cerut din partea Uniunii Europene măsuri ferme pentru a aborda criza.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Pixabay.com/ Haris Doukas Facebook
