Specialiștii Muzeului Național de Istorie a României au descoperit în cadrul sitului arheologic de la Histria un important tezaur, format din peste 40 de monede și câteva podoabe antice din metale prețioase.
Piesele au fost identificate în sectorul de cercetare Poarta Mare – Turnul Mare, coordonat de instituția muzeală din București. Artefactele au fost descoperite au fost descoperite într-un context arheologic aparținând unei locuințe incendiate în perioada romană. Din același strat provin numeroase artefacte (inscripții, vase ceramice, obiecte din bronz, fier, sticlă, piatră etc.).
Condițiile descoperirii tezaurului indică faptul că podoabele și monedele erau păstrate într-o casetă din lemn, iar în urma incendiului acestea s-au contopit păstrând forma acesteia. Cel mai probabil, locuința aparținea unei familii importante de la mijlocul secolului al II-lea – mijlocul secolului al III-lea p.Chr., iar obiectele de valoare erau păstrate într-un loc special, însă din cauza incendiului nu au mai putut fi salvate la acel moment. Această locuință romană somptuoasă, cu pavaje din calcar și pereți cu tencuială pictată, precum și vestigiile arheologice descoperite prin cercetarea sa sunt mărturii semnificative pentru reconstituirea unui moment din viața vechii cetății în perioada Principatului.
Începutul cercetărilor arheologice în cuprinsul sitului Histria datează încă din anul 1914, iar acestea se desfășoară până în prezent în diverse sectoare ale acestuia, sub coordonarea Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, în colaborare cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, Muzeul Național de Istorie a României, Universitatea din București – Facultatea de Istorie și Universitatea Ovidius din Constanța.
Muzeul Național de Istorie a României, cu o echipă formată din Adela Bâltâc, Paul Damian, Virgil Apostol și Eugen Paraschiv-Grigore, are un sector de cercetare distinct în cuprinsul sitului, unde realizează – cu finanțare proprie – săpături arheologice din anul 2000 și până astăzi, obiectivul acestora fiind studierea epocii romane timpurii la Histria.
Rezultatele celor 25 de ani de cercetare sunt unele dintre cele mai importante, fiind obținute până în prezent numeroase date științifice și efectuându-se varii descoperiri arheologice care permit creionarea unei imagini concrete despre aspectul cetății în acele timpuri.
Astfel, până în prezent, echipa de arheologi din cadrul Muzeului Național de Istorie a României a cercetat o serie de edificii și complexe arheologice databile din epoca elenistică târzie (secolul I a.Chr.) până la ultimul nivel roman timpuriu (secolele IV-VI p.Chr.).
Printre acestea se remarcă noi porțiuni din două străzi, cunoscute preliminar din cercetări anterioare, un traseu de stradă necunoscut până la cercetările noastre, trei edificii de mari dimensiuni adosate acestor artere, canale de colectare a apei menajere sau conducte de apă potabilă, o fântână, un cuptor, aici fiind descoperite varii obiecte arheologice (vase de provizii, amfore, vase de lux și de uz comun, obiecte din bronz, fier, sticlă și os, monede, fragmente de inscripții și arhitecturale etc.).
Arheologii au prelevat tezaurul compus din peste 40 de monede și o serie de podoabe antice din metale prețioase, toate acestea având caracteristici ce vor determina clasarea în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național. La finalul săptămânii trecutei, obiectele au fost aduse în laboratorul de restaurare al Muzeului Național de Istorie a României, intrând în colecțiile acestuia.
Într-o primă etapă sunt necesare activități de investigare și restaurare-conservare a acestor bunuri arheologice (databile preliminar în secolele II–III p.Chr.), astfel încât ulterior să poată fi prezentate public.
Cercetările arheologice (deopotrivă sistematice și preventive) coordonate de Muzeul Național de Istorie a României reprezintă una din activitățile de primă importanță ale acestei instituții, în special considerând faptul că prin acestea, colecțiile sale de patrimoniu sunt constant sporite și diversificate, iar noile date științifice astfel obținute contribuie la o mai bună cunoaștere și înțelegere a trecutului mai apropiat sau mai îndepărtat.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Muzeul Național de Istorie a României
CITEȘTE ȘI: O descoperire arheologică inedită ne spune povestea cailor preistorici înmormântați în Sfântu Gheorghe
