Arheologii au făcut o descoperire inedită, în situl de la Arcuș-Hosszu, în Sfântu Gheorghe. În timpul unor săpături de salvare de mare amploare efectuate în cadrul acestui sit, au fost identificate scheletele a opt cai. Animalele erau parte ale unor depuneri rituale, caii fiind prevăzuți cu harnașament specific secolelor XIX-XVI î. Hr. O echipă mixtă, din care au făcut parte specialiști din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din județul Covasna și un grup de studenți din Germania, coordonat de Martin Riesenberg, cercetător la Freie Universität din Berlin, a analizat oasele găsite și a tras o serie de concluzii referitoare la această descoperire arheologică.
„În intervalul 2019-2020, la marginea nordică a oraşului Sfântu Gheorghe din judeţul Covasna, au fost întreprinse săpături de salvare de mare amploare în situl de la Arcuş-Hosszu, unde s-au descoperit scheletele a opt cai, în contextul unor depuneri rituale. Caii au fost prevăzuţi cu harnaşament specific secolelor XIX-XVI î. Hr. Majoritatea vestigiilor descoperite (în proporţie de peste 90%) aparţin perioadei de sfârşit a epocii bronzului, aşa-numitei culturi Gava, care poate fi datată între c. 1200 şi 800 î. Hr”, explică arheologul Puskás József.
Cercetătorul subliniază că printre cele mai importante descoperiri s-au numărat şi câteva piese de harnaşament – psalii de zăbale.
CITEȘTE ȘI: Mureș: Pasiunea unui arheolog amator a făcut posibilă descoperirea unui depozit eneolitic și documentarea sa in situ
„La începutul campaniei din 2019 încă nu eram conştienţi de vestigiile ce urmau să fie scoase la lumina zilei. Cum e cazul oricărei săpături de mare amploare, am început cu decopertarea segmentului care trebuia descărcat de sarcina arheologică. Într-o primă fază, după decopertarea cu excavatorul s-au observat câteva fragmente de oase mai mari. La dezvelirea complexului s-a constatat că este vorba despre o înmormântare dublă de cabaline. Scheletele de cai depuse într-un mormânt nu erau întâlnite până la momentul respectiv în zona vestică a Carpaţilor şi până în Câmpia Panonică, nici măcar pe teritoriile la est de Carpaţi. Era o descoperire senzaţională! Şi atunci a urmat surpriza! La gura cailor s-au descoperit psalii confecţionate din corn de cerb. Astfel de piese sunt cunoscute şi pe teritoriul ţării noastre, dar contextul de la Sfântu Gheorghe era unic: piesa a fost găsită în poziţia funcţională. Acest aspect sugerează că aceşti cai erau depuşi cu piesele de harnaşament pe ei, probabil având şi alte piese de decor confecţionate din materiale perisabile, acestea pierzându-se pentru totdeauna”, detaliază arheologul.
În timpul campaniei din 2020, specialiștii implicați au dezvelit alte trei morminte de cai, fiecare având și câte două sau patru psalii.
„Într-unul dintre complexe s-a descoperit o psalie de formă neobișnuită pentru această parte a Europei. Și anume o piesă discoidală, prevăzută cu un vârf. Acest tip de obiect este cel mai des întâlnit în zona Uralilor, în cadrul culturii Alakul.
CITEȘTE ȘI: Un căutător de comori a descoperit un tezaur format din 300 de monede romane. VIDEO +FOTO
Ce ne povestesc aceste descoperiri ieșite din comun? În primul rând, răspândirea complexelor de acest fel ne arată că nu este vorba despre un fenomen izolat. Între c. 2100/2000 și 1400/1300 î. Chr. din Kazahstan până la Carpați și Pelopones regăsim astfel de morminte.
Oasele de animale ne furnizează date despre perioada de timp în care aceste înmormântări au fost făcute. Astfel, pe baza datărilor radiocarbon, se poata afirma faptul că depunerile de cabaline s-au practicat o perioadă destul de largă de timp, între c. 1750 și 1500 î. Chr. Analogii pentru astfel de complexe găsim mai ales în cadrul stepelor eurasiatice, adică în ecoregiunea vastă de stepă a Eurasiei, cu ierburi mici de la est de Munții Urali (Câmpia Siberiei de Vest) și la vest de aceștia (Câmpia Europei de Est), în mormintele princiare, unde pe lângă cai s-au descoperit și fragmentele unor care, probabil de luptă. Acest fapt sugerează că întreținerea, dresarea și folosirea animalelor era privilegiul elitelor, adică a unor persoane care aveau resursele necesare pentru astfel de activități prestigioase.”, punctează Puskás József.
Arheologul este de părere că, deși la Sfântu Gheorghe nu s-au găsit fragmente de care, se poate considera că animalele acestea erau proprietatea unor persoane înstărite.
„Dar erau ei localnici sau veneau de pe meleaguri mai îndepărtate? Deocamdată nu avem informații concludente pentru a răspunde la această întrebare. Totuși, elementele străine mediului local ne îndeamnă să facem presupunerea conform căreia ar putea fi vorba despre un grup mic de oameni, venit probabil din zona nordului Mării Negre, care au înmormântat caii pe malul Râului Olt. Dacă au murit și ei acolo este greu de precizat. Acele morminte umane descoperite în preajma mormintelor de cai par să fie de dată mai recentă, dar elementele ce țin de obiectele funerare au caracteristici și din mediul răsăritean. Decesul acestor ființe poate să fie rezultatul unor conflicte cu comunitățile locale, deocamdată victorioase. Acestea însă nu o să mai facă față valului de migrații care o să vină dinspre est peste 1-2 secole.”, completează specialistul.
Reprezentanții Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni susțin faptul că suprafața săpată, de aproape zece hectare, a furnizat „un material arheologic foarte bogat, de proporții incomparabile până la momentul de față pe plan local, dar aproape tot atât de semnificativ și pe plan național și chiar international”.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni
CITEȘTE ȘI: Descoperire importantă a cercetătorilor de la UBB. O specie de crocodil a trăit pe teritoriul României
