Orcile femelă, ca și omologii lor umani, trăiesc cu decenii mai mult după perioada activă de reproducere. Mai mult, în această perioadă ele își protejează descendenții masculi.. Oamenii de știință încearcă să dezlege misterul acestui comportament. Ei urmăresc să descopere mai multe indicii despre scopul evolutiv al menopauzei – un fenomen rar în regnul animal.
Cercetările anterioare au sugerat că orcile aflate în postmenopauză cresc șansele de viață ale descendenților și nepoților lor – cunoscut sub numele de „efectul bunicii”.
Exemplarul aflat în fruntea ierarhiei unui grup de balene ucigașe își împărtășește cunoștințele despre cele mai bune locuri de vânătoare și mai mult de jumătate din cantitatea de pește pe care o prinde, cu membrii familiei sale.
Potrivit unui nou studiu publicat în jurnalul Current Biology, acestor femele de orcă, care pot trăi până la 90 de ani, le place să-și petreacă anii târzii protejându-și fii. Orcile femelele își ajută fiii să navigheze în complexitatea vieții sociale a speciei și îi protejează de luptele cu alte balene ucigașe.
Orcile mame pot interveni pentru băieții lor
Într-un grup de orci, cunoscut sub numele de populația rezidentă de sud, care trăiește în largul coastei de nord-vest a Pacificului a Americii de Nord, oamenii de știință au studiat „urmele de greblare a dinților” – cicatricile lăsate atunci când o balenă zgârie cu dinții pielea alteia.
Echipa de cercetători a descoperit că masculii aveau cu 35% mai puține urme, dacă mama lor era prezentă și aflată în perioada de menopauză.
Centrul pentru Cercetarea Balenelor din Friday Harbor, Washington studiază acest grup de balene ucigașe, aflate pe cale de dispariție, într-un moment critic, din 1976.
În prezent grupul de mamifere marine numără aproximativ 75 de exemplare. Pe parcursul perioadei de studiu au fost analizate date și colectate imagini implicând aproximativ 103 exemplare de orca cele mai multe dintre ele fiind urmărite de la naștere la deces.
Orcile nu au prădători naturali – cu excepția oamenilor – și urmele dinților de pe pielea lor pot fi provocate doar de alte balene ucigașe, fie în cadrul unor grupuri sociale, fie atunci când se întâlnesc două exemplare.
„Urmele de greblă provocate de dinți sunt indicatori ai interacțiunilor sociale fizice la balene ucigașe și sunt obținute de obicei prin lupte sau jocuri aspre”, a spus Charli Grimes autorul principal al studiului, cercetător al comportamentului animal la Centrul de Cercetare în Comportamentul Animalului de la Universitatea din Exeter din Marea Britanie, potrivit CNN.
Crcetătoarea a precizat că este posibil ca femelele mai în vârstă să-și folosească experiența pentru a-și ajuta fii în întâlnirile cu alte balene.
Echipa colectează imagini cu drone ale balenelor pentru a le înțelege mai bine comportamentul.
„Credem că aceste femele își folosesc cunoștințele îmbunătățite despre alte grupuri sociale, care, evident, vin odată cu timpul (și) experiența… pentru a-și ajuta fiii să navigheze în interacțiune – indiferent dacă asta le semnalează vocal sau comportamental. Aceasta este o ipoteză a modului în care i-ar putea proteja. O altă ipoteză este că se implică într-un conflict dacă o ceartă pare riscantă (pentru fiul lor)”, a explicat specialistul.
Protejarea liniilor genetice materne
Cercetătorii nu au găsit nicio dovadă că orcile aflate în postmenopauză – a căror speranță de viață este în medie aproximativ 22 de ani după ce încetează să se reproducă – acționează pentru a reduce urmele mușcăturii de pe fiicele lor. Nici mamele sau bunicile aflate în perioada activă de reproducere nu au redus rata acestor leziuni provocate la urmașii lor în interacțiuni sociale.
„Nu putem spune cu siguranță de ce se schimbă acest lucru după menopauză, dar o posibilitate este că încetarea reproducerii eliberează timp și energie pentru ca mamele să își protejeze fii”, a menționat Grimes.
De ce să nu protejeze fiicele de orcă? Grimes a spus că are mai mult sens evolutiv ca mamele orcilor să se concentreze asupra fiilor lor, deoarece au mai mult potențial de a transmite genele mamei lor – și într-un mod care nu pune nicio povară suplimentară asupra grupului.
„Bărbații au posibilitatea de a se împerechea cu mai multe femele și fac acest lucru în afara propriului grup social. Când se naște puiul unui mascul… atunci costul acelui pui revine celuilalt grup”, a arătat cercetătoarea.
Studiul mai notează că se știe că doar oamenii și cinci specii de balene cu dinți trec prin porcesul de menopauză. Cu toate acestea, un studiu din august 2021 a sugerat că un „efect de bunică” poate apărea și la femelele girafe, care trăiesc cu mult după încheierea perioadei de reproducere.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Pixabay.com
