Vinul și turismul din România și-au dat mâna și împreună au pus bazele unui domeniu de nișă aflat în continuă creștere. Enoturismul câștigă tot mai mulți adepți dornici să trăiască și în țara noastră experiențe cu ajutorul cărora Franța și Italia și-au construit veritabile strategii de dezvoltare, strategii care funcționează de zeci de ani și care au o contribuție semnificativă la economia acestor state.
Chiar dacă este la început de drum, turismul viticol din România înglobează tot mai multe comunități în care cultura vinului și a viței de vie devin motorul unei creșteri pe orizontală.
Prahova, județul pe al cărui teritoriu regăsim cea mai mare parte din renumita regiune Dealu Mare, pariază pe enoturism și are toate șansele să câștige. Iar miza acestui pariu este uriașă: fonduri europene care pot ajuta întreaga comunitate a județului să crească. Și nu discutăm doar despre investiții în infrastructura generală, ci și despre alt tip de proiecte care pot aduce plusvaloare în comunitățile locale în care viticultura este dominantă și unde vinul se poate transforma într-un catalizator pentru îmbunătățirea condițiilor sociale din mediul rural.
În jurul boabelor de struguri se țese o strategie în lanț care cuprinde întreg Ținutul Vinului Prahova. Județul pe al cărui teritoriu regăsim undeva la aproximativ 10.000 hectare de viță-de-vie din renumita regiune Dealu Mare are în desfășurare un amplu program prin care urmărește punerea în valoare, cu ajutorul turismului, a industriei viticole. Iar dezvoltarea acestor două domenii va avea un efect de domino în întreaga economie locală, generând și alte investiții – publice sau private. Modelul acesta de creștere nu reprezintă o noutate, fiind implementat cu succes și de alte țări viticole.
Liantul întregului proiect este asigurat de Consiliul Județean Prahova, instituție care și-a asumat această inițiativă pe care președintele Virgiliu Daniel Nanu a prezentat-o ca fiind una strategică, menită să transforme regiunea într-un reper internațional în domeniul vitivinicol.
Lansarea oficială a proiectului „Prahova – Ținutul Vinului” a avut loc în mai 2025, iar de atunci se lucrează la un program prin care județul să poată atrage cât mai multe fonduri în următorul exercițiu financiar european.
În mijlocul strategiei bazate pe enoturism se află Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Ținutul Vinului”, structură care a fost înființată printr-un parteneriat încheiat de mai multe unități administrativ-teritoriale din județul Prahova. Asocierea s-a făcut în conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare.
Deși a fost înființată în urmă cu mai mulți ani, această asociație a început abia anul trecut să lucreze cu adevărat și să urmărească scopul pentru care a fost creată: implementarea mecanismului Investiții Teritoriale Integrate (ITI) pe raza de competență a UAT-urilor cuprinse în Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Ținutului Vinului. „Rolul Asociației este de a coordona intervențiile și proiectele finanțate prin mecanismul ITI, de a sprijini dezvoltarea durabilă, economică și socială a Ținutului Vinului, de a susține accesarea fondurilor nerambursabile și de a asigura o abordare unitară în implementarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Ținutului Vinului.”, a punctat Constantin Badea, director executiv ADI Ținutul Vinului.
În prezent, sunt înscrise în ADI următoarele UAT-uri:
- Prahova,
- Boldești-Scăeni,
- Mizil
- Urlați
- Bucov
- Bătrâni
- Cărbunești
- Călugăreni
- Ceptura
- Drajna
- Fântânele
- Gura Vadului
- Jugureni
- Lapoș
- Plopu
- Predeal Sărari
- Sângeru
- Starchiojd
- Tătaru
- Vadu Săpat
- Valea Călugărească
Dar lista este deschisă, și alte localități din județ având posibilitatea să adere la această structură.
„Consiliul Județean Prahova este finanțatorul principal al ADI Ținutul Vinului. Asociația a fost înființată de noi și la ea au aderat 21 de localități din județ. Există linii de finanțare care se vor deschide și ne dorim să dezvoltăm proiecte specifice prin care comunitățile locale să poată accesa fondurile respective. Proiectul „Prahova- Ținutul Vinului” are o importanță majoră pentru economia județului pentru că oenoturismul înseamnă mai mult decât vizite la crame: degustări de vinuri, tururi în podgorii și promovarea gastronomiei locale. Iar de aici apar beneficii în lanț”, ne-a declarat președintele CJ Prahova, Virgiliu Daniel Nanu.
CITEȘTE ȘI: Omul sfințește locul! Dr. Alexandru Papacocea, neurochirurgul care acționează zilnic la limita microscopică dintre viață și moarte
Investițiile teritoriale integrate, cheia unei dezvoltări durabile
Legea care a stat la baza înființării ADI Ținutul Vinului a permis apariția și altor structuri similare. Un exemplu îl constituie ADI Delta Dunării, care între timp s-a transformat în Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării, și care a reușit să acceseze în actualul exercițiu financiar european fonduri foarte multe, iar rezultatele acestor investiții se simt deja în economia regională.
Din păcate, la nivelul județul Prahovei, sub vechea administrație, ADI nu a depășit etapa elaborării, undeva prin 2022, a Strategiei Ținutul Vinului, document care trebuie actualizat pentru a reflecta realitatea actuală.
Virgil Daniel Nanu, președintele CJ Prahova, a dorit inițial să desființeze ADI Ținutul Vinului, dar în urma discuțiilor purtate cu mediul privat din regiune a revenit asupra deciziei și a „restartat” asociația sub conducerea unui expert în managementul unor programe majore dezvoltate atât în mediul privat, cât și în cel public.
Constantin Badea, noul director executiv al ADI Ținutul Vinului, este cel care alături de echipa sa va trebui să facă proiectul acesta să funcționeze, astfel încât Prahova să beneficieze de investiții teritoriale integrate, iar enoturismul să devină un motor economic pentru acest județ.
Comuna Gura Vadului, prima localitate oenoturistică din România
Iar un pas semnificativ în această direcție a fost deja făcut, comuna prahoveană Gura Vadului devenind prima localitate oenoturistică din România. „Administrația locală din Gura Vadului a înțeles importanța acestui demers, a demarat întreaga procedură și astfel a devenit prima localitate, nu doar din județul Prahova ci și din România care a obținut acest statut. Datorită acestui statut, comuna Gura Vadului are posibilitatea să dezvolte turismul din localitate, dar în același timp poate beneficia de fonduri europene importante care vor contribui la îmbunătățirea calității vieții din regiune. Este o oportunitate extraordinară, iar Gura Vadului reprezintă doar începutul. Știți cum este, te uiți la primul exemplu și îți dai seama care sunt avantajele și atunci vrei și tu să le ai. Este păcat să nu profităm de bogăția pe care natura ne-a dat-o și să nu mizăm pe dezvoltarea turismului viticol. În Gura Vadului funcționează peste zece crame, iar administrația acestei comune vrea să mizeze pe acest avantaj în dezvoltarea sa. De exemplu, vrea să amenajeze niște spații pentru campare, unde să atragă acest turism cu rulotele, unde oamenii vin, staționează, rămân peste noapte, vizitează cramele, se plimbă printre podgorii, se plimbă prin localități. Sunt foarte multe oportunități de dezvoltare care apar de aici”, a nuanțat Virgil Daniel Nanu.
La rândul său, Constantin Badea a amintit faptul că pasul făcut de Gura Vadului reprezintă doar începutul unui drum care va include și alte localități prinse deja în anexa legii care a permis declararea comunei Gura Vadului drept stațiune oenoturistică de interes local. „Urmează ca și celelalte patru localităţi care figurează în anexa legii, respectiv Urlaţi, Boldeşti Scăeni, Ceptura şi Valea Călugărească, să capete acest statut. Bineînțeles că sunt și alte regiuni care se încadrează, dar atunci când a fost făcută legea, probabil că au fost omise sau la vremea respectivă nu aveau plantații de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu Denumire de Origine Controlată (DOC). Aceste localități urmează să fie introduse și ele într-o anexă a legii, noi am discutat deja la Parlament să completăm legea și cu alte localități. De exemplu, cu Fântânele, Vadu Săpat, Călugăreni, Mizil, Bucov, Plopu.”, a detaliat directorul executiv ADI Ținutul Vinului.
Gura Vadului concentrează cel mai mare număr de crame din regiune
Declararea comunei Gura Vadului drept prima localitate oenoturistică din România a fost o consecință a unei strategii dezvoltate pe baza realității din regiune.
Marius Nicolae Sora, primarul acestei localități, ne-a explicat că din Gura Vadului fac parte trei sate: Gura Vadului, Perșunari și Tohani. Comuna are o populație de aproape două mii de oameni, iar ocupația de bază este agricultura, în zonă existând plantații de viță de vie, migdali și smochini. „În comuna Gura Vadului, cele mai multe dintre plantațiile viticole au fost replantate și astfel au apărut diverse crame cu suprafețe cultivate între 25 și 330 de hectare. Este vorba despre cramele Tohani, Apogeum, Budureasca, Licorna, Domeniul Strehan, Velvet Winery, Domeniile Alexandrion, Oenotera, Domeniul Bagdat, Crama din Deal, La migdali, Trachian Hill. De asemenea, Gura Vadului dispune de pistă de biciclete pe un traseu de 22 de kilometri și beneficiază de legătura între varianta ocolitoare Mizil și cramele din zonă. Prin urmare, avem pârghiile necesare pentru a ne dezvolta, iar acesta a fost motivul pentru care anul trecut am adus în dezbaterea Consiliului Local proiectul de hotărâre privind declararea unității administrativ teritoriale comuna Gura Vadului ca stațiune oenoturistică de interes local.”, a subliniat Marius Nicolae Sora.
Totodată, primarul comunei Gura Vadului a precizat că instituția pe care o coordonează a făcut toate demersurile pentru punerea în aplicare a Legii 271/2023. „Legea nr. 271/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Sectiunea a VIII-a este cea care stabilește cadrul referitor la zonele cu potențial turistic. Art. 21. – (1) stipulează că unitățile administrativ-teritoriale care funcționează în arealul delimitat, conform legislației în vigoare, pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată – DOC, în care există plantații viticole certificate DOC și în care se produc și se comercializează vinuri cu denumire de origine controlată sunt considerate cu potențial turistic și pot genera dezvoltarea uneia sau mai multor forme de turism oenologic.”, a completat Marius Nicolae Sora.
Pașii urmați de Gura Vadului reprezintă un model pe care-l pot replica și celelalte localități aflate pe ruta vinului.
Județul Prahova este una dintre cele mai importante zone viticole din România, având în jur de 10.000 de hectare de plantații de viță de vie. Prin urmare, trebuie să profite de acest avantaj pentru a dezvolta economia locală. Viticultura este dominantă în special în regiunea de deal, zonele cheie fiind :Valea Călugărească, Urlați, Ceptura, Gura Vadului, Mizil, Vadu Săpat și Boldești-Scăieni. De altfel, pe teritoriul județului funcționează aproximativ 46 de crame care pot juca un rol major în proiectul „Prahova – Ținutul Vinului”.
Statutul primit de comuna Gura Vadului generează avantaje în lanț pentru comunitate: creșterea numărului de turiști, dezvoltarea pensiunilor și restaurantelor, promovare națională și internațională, crearea de locuri de muncă și creșterea valorii terenurilor și produselor locale. „Practic, vinul devine un motor economic complet. Zona Ținutul Vinului este mult mai ofertantă decât pare la prima vedere, dar până vom ajunge acolo avem foarte mult de lucru”, a atras atenția Constantin Badea.
Pregătiri pentru noul exercițiu financiar european
Până la începerea noului exercițiu financiar european, ADI Ținutul Vinului derulează activități subsecvente a trei obiective: creșterea vizibilității regiunii, dezvoltarea infrastructurii și promovarea oenoturismului.
„Suntem în etapa în care facem foarte multă muncă de teren pentru a identifica proiectele care pot genera dezvoltare pe orizontală. Am identificat deja 12-13 astfel de proiecte de infrastructură. Unul dintre ele vizează drumurile printre vii, de exemplu. Altele au în vedere pistele de biciclete…. Avem un drum județean care se întinde pe vreo 20 de kilometri și este foarte spectaculos, doar că nu este asfaltat. Pleacă de undeva din Vadu Săpat spre Gura Vadului. Prin reabilitarea lui ar crește interesul pentru zonă, mai ales că nu e chiar atât de greu de făcut. Aceste proiecte de mică infrastructură sunt cele care pot aduce plusvaloare pentru comunitățile locale.”, a mai spus directorul executiv ADI Ținutul Vinului.
Din punctul său de vedere, oenoturismul reprezintă o poartă de atragere a fondurilor europene, mai ales că din discuțiile purtate la nivelul ministerelor Economiei și Investițiilor și Proiectelor Europene rezultă că, în următorul exercițiu financiar al UE, ecoturismul va constitui o prioritate.
CITEȘTE ȘI: Pe urmele lui Gheorghe Tattarescu, zugravul de biserici
„Este această oportunitate pe care vrem să o valorificăm, mai ales că avem București- Ilfov foarte aproape, există și autostrăzile A3 și A7, prin urmare transportul e facil și putem să dezvoltăm pornind de aici. De asemenea, apar și mici întreprinzători care deschid tot felul de mici afaceri în zonă. Pur și simplu valorificăm ceea ce există! În plus, Asociația noastră este membră a recent înființatei Organizații de Management al Destinației (OMD) Prahova, în care se vor regăsi toți actorii relevanți din turismul Prahovei, care are foarte multe de oferit. E important de menționat că ADI Ținutul Vinului este o asociație de interes de utilitate publică, ea nu promovează mediul privat, dar in integrum, dacă promovam UAT- urile, atunci intră și ele în aceeași categorie de promovare”. a indicat Constantin Badea.
ADI Ținutul Vinului trebuie să se transforme într-o autoritate de management
Un alt pas major pe care ADI Ținutul Vinului va trebui să-l facă vizează transformarea sa într-o autoritate de management, adică în Asociație de Dezvoltare Intercomunitară- Investiții Teritoriale Integrate. „Când va obține acest statut se va transforma automat într-un ghid de autoritate de management. Iar de aici apare un avantaj foarte mare: are niște proiecte, cum sunt aceste 13 proiecte despre care am vorbit mai sus, și aceste proiecte devin eligibile pentru toate axele de finanțare. Deci accesăm din toate axele și astfel putem vorbi despre investiții care nu vizează doar infrastructura generală formată din drumuri și poduri, ci și construirea de mici spitale locale, școli de meserii etc”, a precizat directorul executiv ADI Ținutul Vinului.
Constantin Badea a mai arătat că Asociația are în vedere și faptul că Podgoria Dealu Mare nu se oprește doar în Prahova, ci continuă în Buzău.
„Vom iniția niște discuții prin care vom încerca să integrăm și acele localități din județul vecin. Sunt vreo opt sau nouă localități din județul Buzău care nu sunt integrate într-un ADI de tipul acesta, al Ținutului Vinului, ci într-o structură care are ca definiție Geoparcul Ținutul Buzăului. Vrem să le propunem să vină alături de noi pentru a beneficia de o dezvoltare integrată. Noi avem viziune, avem toate lecțiile pregătite, așteptăm acum exercițiul financiar european pentru a putea pune în aplicare toate proiectele”, a încheiat directorul executiv ADI Ținutul Vinului.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Ordinea Zilei/ Comuna Gura Vadului/ CJ Prahova
CITEȘTE ȘI: Omul sfințește locul! Povestea psihiatrului care a făcut primul centru pentru adolescenți din țară
