Pe fondul deficitului de personal, Spitalul Judeţean de Urgenţă dr. Constantin Andreoiu (SJU) Ploieşti face față tot mai greu numărului ridicat de pacienți care aleg să-și rezolve problemele de sănătate evitând traseul obișnuit care include prezentarea la medicul de familie, trimiterea către medicul specialist etc. Pentru a scurta totul, mulți „bolnavi”- asigurați sau nu – se prezintă direct în Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), acuzând amețeli, dureri de cap, înțepături în piept. Ei au pretenția ca imediat ce au ajuns să fie investigați, diagnosticați, tratați și eventual internați. Sunt foarte multe situațiile în care toate aceste simptome sunt doar simulate, iar atunci când pacientul ajunge în fața medicului problemele lui de sănătate se modifică radical.
Și pentru ca lucrurile să fie și mai palpitante, acești „suferinzi” își iau cu ei și câțiva aparținători, uneori numărul acestora ajungând și la 15-20-30 de persoane. Și cum prietenul la nevoie se cunoaște, însoțitorii nu vor să rămână în afara spitalului, ci vor să afle dacă cel cu care au venit este bine tratat, așa că se îmbolnăvesc și ei brusc și se transformă din aparținători în pacienți pentru a putea intra în spațiul de consultații.
Legea îi obligă pe angajații de la Urgență să facă fișe pentru toți cei care se prezintă și care acuză anumite simptome care pot indica o afecțiune.
Mersul la Urgență este sport național în România
Iar cei pentru care mersul la Urgență a devenit sport național mai au o mare o pasiune: criticatul pe rețelele de socializare, acolo unde acuză cadrele medicale de faptul că au așteptat prea mult la Urgență pentru că medicii au preferat să salveze viața unor victime dintr-un accident, în timp ce ei sufereau îngrozitor pentru că aveau febră puțin peste 37,5 grade, le curgea nasul și tușeau. Unde mai pui că persoanele implicate în accident au trecut și peste rând, intrând în fața celor veniți de la prima oră pentru că îi înnebunea o „durere în cot”.
Spitalul din Ploiești nu este singurul care se confruntă cu astfel de probleme. Toate unitățile de primiri urgențe din țară se lovesc de faptul că românii refuză să învețe cum funcționează un serviciu de acest tip și nu vor să afle că în astfel de locuri nu se aplică principiul primul venit, primul servit.
SJU Ploieşti, cea mai mare unitate medicală din Prahova, are foarte multe zile în care la UPU ajung peste 220 de pacienți. Uneori, numărul acestora poate crește și la 240. Medicii aflați în gardă în acele momente sunt obligați să-i vadă pe toți, fiind nevoiți să facă față unui volum de muncă uriaș. Lucrurile s-ar simplifica mult dacă ar exista o minimă educație și oamenii ar conștientiza faptul că sistemul de sănătate funcționează după anumite reguli.
„Media de prezentări la UPU a crescut în ultimul timp. Dacă acum câțiva ani erau undeva la 180 de prezentări în 24 de ore, începem să ne îndreptăm ușurel către 220- 240 de prezentări zilnice. Iar cazurile care ajung la noi sunt dintre cele mai diverse. Dacă este să luăm strict urgențele, nu sunt toți cei care se prezintă pacienți de urgență. Printre ei sunt foarte mulți cei care s-ar preta la consulturi la medicul de familie, în cazul în care ar avea un medic de familie și s-ar deranja să meargă acolo. De asemenea, sunt multe probleme minore care nu necesită prezentare la spital, dar noi prin lege suntem obligați să-i primim pe toți.”, ne-a declarat dr. Andrei Ilinca, director medical al SJU Prahova.
Gravitatea cazului determină prioritatea în UPU
Totodată, medicul atrage atenția asupra faptului că la UPU activitatea este codificată pe culori. „Există urgențe care necesită intervenții imediate și există urgențe care pot fi amânate. Din totalul prezentărilor într-o zi, doar undeva la 30-40 % reprezintă urgențe de primă linie. Mulți oameni au impresia că intrarea în urgență se face pe criteriul primul venit, primul servit. Este departe de așa ceva! Se face întotdeauna în funcție de gravitate. Din cauza aceasta există niște asistenți în triaj, triajul se face dinamic, se apreciază la venire, se reia pacientul respectiv, dacă a avut un timp de așteptare mai mare, pentru a se verifica dacă nu au apărut alte probleme, iar în cele din urmă sunt văzuți toți.”, nuanțează interlocutorul Ordinea Zilei.
Asistenții care efectuează triajul trebuie ca, în cel mult două minute, să aprecieze exact situația pacientului pe care îl au în față pentru a-l putea încadra corect.
În astfel de momente foarte importantă este și comunicarea. „Oamenii nu înțeleg că, pentru a pune, un diagnostic sunt necesare anumite investigații, că investigațiile acestea durează. De multe ori apar reproșurile și agresivitatea față de asistenții din triaj, fiindcă nu înțeleg că un caz grav trebuie să aibă prioritate în fața unui caz ușor. În profesia noastră este importantă comunicarea atât din partea pacientului, cât și cea din partea medicului. Pacientul trebuie să spună simptomele pe care le are, pentru că și aici ne trezim de foarte multe ori în situația în care declară când vine la triaj anumite simptome, anumite situații, și când ajunge în cabinetul medical, după ce a fost admis pentru consultație, vine cu alte acuze. Diferențele nu ni le putem explica…”, mai spune dr. Andrei Ilinca.
Cele cinci coduri de culoare folosite în UPU
Trierea celor care sosesc în UPU este reglementată prin Protocolul Național de triaj al pacienților din structurile de primiri urgențe (SPU), elaborat în 2019 prin Ordinul nr. 443 al Ministrului Sănătății.
Personalul medical din triaj trebuie să urmeze următorii pași:
- să evalueze rapid starea clinică a pacientului (respirație, puls, tensiune arterială, nivel de conștiență etc.)
- să încadreze pacientul într-o categorie de urgență, pe baza simptomelor și a riscului vital.
- să atribuie un cod de culoare, care determină intervalul de timp maxim în care pacientul trebuie preluat pentru tratament.
- să facă etichetarea fizică și în sistem informatic a pacientului cu codul corespunzător.
Ulterior, pacientul este direcționat către zona de tratament adecvată, în funcție de prioritatea stabilită, iar starea sa este monitorizată continuu. De asemenea, prioritatea poate fi reevaluată, în funcție de evoluția clinică a acestuia.
Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1706/2007, privind conducerea și organizarea unităților și compartimentelor de primire a urgențelor, cu modificările și completările ulterioare, prevede că toate structurile de primire a urgențelor trebuie să utilizeze sistemul de triaj cu coduri de culoare.
În actualul sistem românesc de triaj folosit în unitățile de primiri urgențe există cinci coduri de culoare:
- nivel I – resuscitare (cod roșu);
- nivel II – critic (cod galben);
- nivel III – urgent (cod verde);
- nivel IV – non-urgent (cod albastru);
- nivel V – consult (cod alb).
Cod Roșu – Urgență vitală: Acesta este cel mai înalt nivel de urgență și este rezervat pacienților aflați în pericol iminent de deces. Cazuri precum stop cardiac, hemoragii masive, accidente vasculare cerebrale acute sau traumatisme severe se încadrează aici. Pacientul este tratat imediat, adesea chiar la sosirea în structura de urgențe, fără nicio întârziere. În această categorie sunt încadrați și pacienții care pot avea supradozaj medicamentos, prezintă insuficienţă respiratorie gravă, o stare de comă, necesită intervenție chirurgicală imediată sau resuscitare și orice secundă contează.
Cod Galben – Urgență majoră: înseamnă nivel critic și abordare în cel mult 15 de minute și are în vedere urgențele medico-chirurgicale care indică un potențial pericol de agravare a stării sănătății pacientului dacă nu se intervine prompt. Urgența majoră necesită rezolvare rapidă, indiferent de prezența sau absența pericolului pentru viață. Cazuri care pot fi încadrate sub codul galben sunt: politraumatismele; plăgile abdominale cu hemoragie fără semne de șoc; accidentul vascular cerebral; criza de astm prelungită; deshidratarea prin vărsături în cantitate mare; vărsăturile, diareea, imposibilitatea de a mânca; fracturile deschise; intoxicațiile prin ingestii și inhalare cu comă persistentă; hipotermia severă. În aceste cazuri, decizia trebuie luată în funcție de toate datele disponibile, corelate cu vârsta și antecedentele medicale ale pacientului, stabilitatea funcțiilor vitale și potențialul de agravare a stării lui.
Codul verde reprezintă nivel urgent și poate însemna preluare în cel mult 60 de minute, pentru că datele preliminare nu arată afecțiuni care pot pune viața în pericol în perioada imediat următoare. Aici sunt incluse toate urgențele care implică dureri fără substrat critic, valori tensionale mari, dar fără risc de edem pulmonar sau hemoragie cerebrală, infecții, inflamații diverse.
Codul albastru, nivelul IV, înseamnă non-urgent. Pacientul poate aștepta. Exemple pot fi: pacient cu febră fără alte simptome de severitate, tuse, diaree, erupții cutanate care nu sunt cuprinse în sfera alergiilor severe, amigdalita; viroza renală; viroza respiratorie.
Codul alb (non-urgent) este pentru pacienții care nu necesită asistență medicală de urgență.
Mai trebuie spus că Protocolul Național de triaj stabilește faptul că există un timp maxim de preluare în zona de tratament de 60 de minute pentru cod verde, 120 de minute pentru cod albastru și de 240 de minute pentru cod alb. Doar că timpul acesta maxim poate suferi anumite influențe și din cauza situațiilor specifice fiecărui spital în parte, dar și din cauza urgențelor de nivel unul și doi care intervin între timp.
Pentru a nu așteptat și pentru a nu apărea ulterior plângeri legate de faptul că au primit servicii medicale mult prea târziu, pacienții de nivel IV și nivel V ar putea foarte simplu să meargă la medicul de familie și astfel ar degreva Urgențele de un efort suplimentar și ar permite medicilor să se ocupe de cazurile cu adevărat grave.
Pandemia a lăsat SJU Ploieși fără medici
Toată această creștere a numărului prezentărilor în Unitatea de Primiri Urgență de la SJU Ploiești se înregistrează în condițiile în care spitalul se confruntă cu o criză acută de medici.
Directorul medical susține că un moment de cotitură în evoluția instituției prahovene l-a constituit pandemia. „Dacă până în pandemie reușeam să asigurăm gărzi pe toate liniile, numărul medicilor fiind suficient, după, mulți dintre medicii pe care îi aveam au migrat către privat. În pandemie a fost o lege care bloca orice transfer al medicului, îl împiedica să-și dea demisia, dar imediat după ridicarea tuturor restricțiilor, am avut un exod al medicilor. De exemplu, am avut patru neurologi care și-au dat demisia toți odată.”, precizează dr. Andrei Ilinca.
Plecarea masivă a angajaților a adus spitalul în situația în care, în prezent, are probleme în asigurarea liniilor de gardă pe Neurologie, pe Radiologie și pe Interne.
„Am avut problema aceasta și pe Cardiologie, acum doi ani, dar datorită eforturilor medicului șef de secție, în cele din urmă au fost atrași foarte mulți medici, tineri în majoritate și am reușit să acoperim această linie de gardă. Suntem în situația în care avem medici în pragul pensionării, care ne sunt indispensabili în momentul de față. De asemenea, sunt chiar și medici pensionați care lucrează în continuare și fără de care nu am reuși să acoperim activitatea pe anumite secții, de exemplu pe Secția de Interne, unde avem doi medici pensionari care lucrează în continuare și ne ajută foarte mult.
Pe o organigramă ideală, spitalul prevede 500 de posturi de medici. Acela este numărul ideal. Ne-am descurca însă foarte bine dacă am mai reuși să atragem cam 40-50 de medici, nu 250 cât este necesarul pentru a atinge idealul. Cu o astfel de echipă ne-am putea descurca foarte bine.
În prezent, așa cum am mai spus, avem nevoie de: medici pentru Interne, Radiologie, Neurologie, ORL. Există un rulaj continuu de scoatere a posturilor la concurs. În momentul de față avem concursuri pe toate specialitățile deficitare de care v-am spus. La ultimul concurs, pe Terapie, am reușit să angajăm patru medici. Am introdus noi un sistem de bonusuri care se pare că a dat rezultate.”, detaliază interlocutorul Ordinea Zilei.
Sistem progresiv de bonusuri pentru gărzi
Pentru a putea atrage medici noi, SJU Ploiești a implementat un sistem de bonusuri. Astfel, medicul care efectuează trei gărzi suplimentare într-o lună primește 1.000 de lei net, cel care face patru gărzi beneficiază de 2.000 de lei net, iar la cinci gărzi bonusul este de 2.500 de lei net. Banii sunt virați de Consiliul Județean Prahova. De asemenea, la sumele acestea se adaugă bonusul stabilit de Guvern de 1.000 de lei net la peste două gărzi suplimentare efectuate într-o lună.
De asemenea, SJU Ploiești oferă locuință de serviciu pentru absolut toți medicii care vin să se angajeze aici și care nu locuiesc în oraș.
Spitalul Județean de Urgență Dr. Constantin Andreoiu Ploiești este un spital pavilionar, cu 1.460 paturi, ce-și desfasoară activitatea în nouă locații, dintre care șase locații cu paturi (locația Găgeni, locația Boldescu, locația Mihai Bravu, locația Obor, locația Movila, locația Buna Vestire) și trei locații cu profil de ambulatoriu (dispensar sportiv, dispensar TBC, laboratorul de medicină legală), toate amplasate în municipiul Ploiești.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Ordinea Zilei
CITEȘTE ȘI: Virgil Daniel Nanu: Spitalul General CF Ploiești își păstrează statutul juridic și nu se închide!
