Cel mai lung papirus grecesc găsit vreodată în deșertul Iudeei a fost publicat, iar textul dezvăluie falsuri și fraude fiscale din Imperiul Roman.
Cunoscut sub denumirea „P.Cotton”, papirusul vechi de aproape două mii de ani are 133 de rânduri de text. A fost inițial clasificat greșit ca nabatean – limba unui popor arab antic care a trăit în sudul Levantului și nordul Arabiei. Reanalizat în 2014 s-a dovedit că era, de fapt, scris în limba greacă, notează revista australiană Cosmos.
Noua analiză este publicată într-o lucrare în revista Tyche.
Cercetătorii au stabilit că documentul reprezintă note ale procurorilor realizate pentru un proces în fața oficialilor romani. Este scris într-un limbaj direct și colorat. Textul detaliază sfatul unui procuror către altul cu privire la puterea diferitelor probe și anticiparea potențialelor obiecții.
Identitatea procurorilor rămâne necunoscută, dar se pare că aceștia ar fi fost funcționari ai administrației fiscale romane. Textul mai menţionează un informator care i-a denunţat pe inculpaţi autorităţilor romane.
„Acest papirus este extraordinar, deoarece oferă o perspectivă directă asupra pregătirilor pentru proces în această parte a Imperiului Roman”, spune cercetătoarea Anna Dolganov de la Academia Austriacă de Științe. „Acesta este cel mai bine documentat caz roman din Iudeea, în afară de procesul lui Isus”, adaugă Avner Ecker de la Universitatea Ebraică, Israel.
Principalii inculpați Gadalias și Saulos sunt acuzați de fals, evaziune fiscală și vânzarea și eliberarea frauduloasă de sclavi în Iudeea și Arabia – atunci provinciile romane.
Gadalias, fiul unui om al legii și posibil cetățean roman, avea antecedente penale care implicau violență, extorcare, contrafacere și incitare la revoltă. Saulos a orchestrat vânzarea și eliberarea fictivă a sclavilor fără a plăti taxe romane. Cei doi au falsificat documente pentru a-și ascunde activitățile.
„Falsul și frauda fiscală presupuneau pedepse severe în temeiul dreptului roman, inclusiv muncă silnică sau chiar pedeapsa capitală”, explică Dolganov.
Cazul a avut loc între două revolte majore evreiești împotriva stăpânirii romane: revolta diasporei evreiești (115–117 e.n.) și revolta Bar Kokhba (132–136 e.n.). Gadalias și Saulos sunt implicați în activități rebele în timpul vizitei împăratului Hadrian în regiune în jurul anilor 129 sau 130 d.Hr.
„Dacă au fost într-adevăr implicați în rebeliune rămâne o întrebare deschisă, dar insinuarea vorbește despre atmosfera încărcată a vremii”, notează Dolganov. „Acest document arată că instituțiile romane de bază documentate în Egipt au fost implementate în întregul imperiu”, spune și Fritz Mitthof de la Universitatea din Viena, Austria, membrul în echipa de cercetare.
Papirusul mai arată că statul roman a fost capabil să reglementeze tranzacțiile private chiar și în regiunile îndepărtate. Documentul oferă o privire unică a instituțiilor civice locale și a modului de funcționare a administrației și jurisdicției provinciale romane în Orientul Apropiat. De asemenea, pune în lumină problema evazivă a comerțului cu sclavi și a proprietății între evrei.
În același timp, papirusul oferă o perspectivă asupra unui mediu cultural și intelectual în care se întâlnesc dreptul roman, retorica greacă și viața evreiască.
Cum a supraviețuit documentul rămâne un mister. Este posibil să fi fost ascuns într-o peșteră secretă. De asemenea, rezultatul procesului este necunoscut. Ar fi putut fi întrerupt de rebeliune. Cercetătorii afirmă că studiul acestui document este departe de a fi epuizat.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Cosmos/ Shai Halevi
CITEȘTE ȘI: A fost Egiptul poarta de intrare a ciumei în zona mediteraneană?
