Criza sănătății mintale se face simțită tot mai mult în societatea modernă, iar problemele pe care le generează au devenit o provocare majoră pentru economie. Costurile achitate de economia europeană ajung undeva 76 de miliarde de euro anual.
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat un raport care evidențiază faptul că sănătatea mintală precară afectează mai mult de una din cinci persoane din ţările OCDE şi din Uniunea Europeană (UE27). Cercetarea mai indică faptul că efectele acestei crize sunt majore: reduce speranţa de viaţă sănătoasă cu 2,5 ani și afectează în mod deosebit persoanele tinere, femeile şi cele cu statut socio-economic scăzut.
Costuri de aproximativ 76 de miliarde de euro anual
Sănătatea mintală precară are efecte și în plan financiar, generând costuri de aproximativ 76 de miliarde de euro anual pentru economiile europene, echivalentul a circa 6% din bugetele totale de sănătate.
Experții OECD atrag atenția că tulburările mintale reprezintă una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică şi economică, cu efecte care merg dincolo de persoana afectată. Specialiștii explică faptul că o mare parte a acestor costuri apare în contextul în care afecţiunile psihice agravează bolile fizice, ceea ce duce la tratamente mai complexe şi mai costisitoare.
De asemenea, sănătatea mintală are un impact semnificativ și asupra pieței muncii, având în vedere că tulburările de acest tip vor contribui la o reducere medie anuală de 1,7% a produsului intern brut (PIB) între 2025 şi 2050.
Scade speranţa de viaţă sănătoasă în UE
Raportul OECD arată că tulburările depresive majore, tulburările de anxietate generalizată şi tulburările legate de consumul de alcool vor reduce speranţa de viaţă sănătoasă în Uniunea Europeană cu 2,5 ani în următorii 25 de ani. Acest impact este echivalent cu aproximativ 28.000 de decese premature anual.
Datele analizate de experți indică faptul că prevalenţa tulburărilor mintale a crescut cu aproape 21% în ultimele două decenii în ţările OCDE. În prezent, mai mult de una din cinci persoane din aceste state este afectată.
Analiza tipului de afecțiuni cu cea mai mare fecvență arată că pe primul loc sunt tulburările de anxietate, reprezentând aproximativ 40% din cazuri, urmate de depresie (20%) şi tulburări legate de consumul de substanţe (17%).
Autorii raportului avertizează că procentele acestea pot subestima amploarea reală, deoarece multe forme uşoare nu sunt diagnosticate sau nu sunt raportate, pe fondul stigmatizării şi al limitărilor sistemelor de sănătate.
CITEȘTE ȘI: Depresia a pus stăpânire pe viețile adolescenților
Impact puternic asupra populației tinere
Cercetarea OECD relevă faptul că impactul acestei crize nu este uniform, ci se simte mult mai puternic la nivelul femeilor, tinerilor şi persoanelor cu statut socio-economic scăzut. De asemenea, prevalenţa este ridicată şi în creştere în rândul copiilor şi tinerilor adulţi.
De altfel, raportul arată că, în ultimii ani, peste un sfert dintre persoanele cu vârste între 15 şi 24 de ani au avut o tulburare mintală. Afecţiunile care debutează înainte de 24 de ani au o probabilitate mai mare să persiste la vârsta adultă dacă nu sunt tratate, cu consecinţe pe termen lung.
Specialiștii care au realizat studiul menționează faptul că au fost identificați mai mulţi factori sociali şi de mediu care contribuie la această evoluţie, inclusiv restricţiile din primele faze ale pandemiei de Covid-19, conflictele, instabilitatea geopolitică şi crizele economice. Totodată, anxietatea legată de schimbările climatice este menţionată ca o preocupare majoră pentru tineri, 84% dintre aceştia declarând îngrijorări moderate până la extreme privind viitorul planetei. Mai mult, folosirea excesivă a reţelelor sociale reprezintă un alt factor important, în special în rândul tinerilor.
CITEȘTE ȘI: Poluarea aerului a fost asociată direct cu apariţia bolii Alzheimer
Pe acest fond, OECD avertizează că, deși în majoritatea ţărilor există politici naţionale dedicate sănătăţii mintale, există un deficit semnificativ de acces la tratament. Datele colectate evidențiază că în jur de 67,5% dintre persoanele care au nevoie de îngrijire în Uniunea Europeană nu beneficiază de tratament. Sunt mai multe cauze pentru care s-a ajuns aici, remarcându-se costurile suportate direct de pacienţi pentru anumite terapii, lipsa serviciilor specializate în mediul rural şi deficitul de personal.
