Planul Național de Redresare și Reziliență a fost prezentat ca o salvare pentru economia României, slăbită de pandemia COVID. S-au făcut promisiuni mari legate de PNRR, dar multe dintre ele au rămas doar la acest nivel, statul dovedind încă o dată că nu este capabil să treacă bariere pe care singur și le impune și care îl transformă într-un partener incomod pentru mediul privat. Acum când suntem pe punctul de a închide acest capitol, ies cu violență la suprafață greșelile pe care România le-a făcut, iar cea mai mare dintre ele este aceea că a crezut că „merge și așa”, o atitudine care ne costă foarte mult. „Ei bine, nu merge și vedem cu toții că România este în urmă cu cererile de plată, iar unele sume sunt în risc de pierdere definitivă.”, punctează av. Georgiana Trandafir, Managing Partner în cadrul firmei Trandafir & Associates.
Gândit ca o „gură de oxigen” pentru economia și societatea românească, PNRR ne-a dovedit încă o dată că nu ne debarasăm de ideea de a ne „fura singuri căciula”. Pentru că PNRR finanțează, în principal, reforme structurale ale statului, inerția și rezistența la schimbare și-au spus cuvântul.
Valoarea finală a Planului Național de Redresare și Reziliență al României aprobată de Comisia Europeană este de 21,41 miliarde euro, dintre care 13,57 miliarde euro sunt granturi şi 7,84 miliarde euro împrumuturi.
În prezent, sunt de notorietate întârzierile la depunerea cererilor de plată și refuzurile Comisiei Europene de aprobare, fiind cunoscute marile poticneli care au dus la aceste situații: legea avertizorului public, managementul societăților de stat și pensiile speciale. Dar lucrurile nu se limitează doar la aceste aspecte, ci țin și de veșnica politică a statului român de a schimba regulile din mers și de a veni peste noapte cu noi reglementări care vizează mediul privat.
„PNRR implică o colaborare îndeaproape cu statul și de aici vin multe dintre probleme. Lipsa de coerență și predictibilitate a statului afectează întreaga economie, antreprenorii nu mai știu cum să facă estimări și cum să planifice corect investițiile pentru că regulile se schimbă la fiecare trei luni. La acestea, adăugați și întârzierile în evaluare, nerespectarea calendarului procedurii competitive de selecție a proiectelor care se finanțează sau decontarea cu întârziere”, precizează avocatul.
Cea mai recentă schimbare legislativă care vizează PNRR a intervenit odată cu adoptarea Ordonanței de Guvern nr. 3/2026, care modifică din mers regulile pentru operatorii privați implicați.
Dacă inițial statul a gândit PNRR ca un sistem mai puțin birocratic, cu reguli clare, dar mai puțin severe decât în programele clasice, noul act normativ aduce noi provocări pentru mediul de afaceri. „Până la adoptarea acestei ordonanțe de guvern, răspunderea pentru sumele accesate prin PNRR apărea doar în cazurile grave – frauda, corupția și dubla finanțare. În rest, regulile erau mai relaxate, tocmai pentru a accelera infuzia de capital în economie, fără a pierde timp în proceduri competitive anevoioase”, amintește interlocutoarea Ordinea Zilei.
Au apărut „corecțiile-amenzi” pentru firmele private implicate în proiecte derulate prin PNRR
Avocatul menționează că principalul beneficiar direct al PNRR este statul, dar a inclus și componente dedicate firmelor private. Un exemplu îl constituie managementul și gestionarea deșeurilor.
„O.G. nr. 3/2026 a venit cu modificări ale sistemului de management și control al PNRR, dar exclusiv pentru beneficiarii privați. Deși forma inițială includea și beneficiarii publici, aceștia au scăpat în etapa de transparență decizională. Ordonanța a introdus un concept nou pentru PNRR, preluat din programele clasice – neregula, care vine cu corecțiile/creanțele bugetare aferente. Doar că, fiind programul avansat, ar trebui finalizate toate proiectele până în iunie 2026, „corecțiile clasice” nu se mai puteau aplica, era prea flagrant, așa că au apărut „corecțiile-amenzi”. De ce spun că și amenzi? Pentru că, în cazul corecțiilor, acestea au valoare procentuală din finanțare/achiziție, în timp ce corecțiile amenzi sunt în sumă fixă, de la – până la.
Din punctul de vedere al ordinii juridice, este greu de justificat modificarea legislativă. Și vă spun de ce: corecțiile/creanțele bugetare (n.ns. corecțiile se aplică atunci când sunt nereguli în procedurile de achiziție, în timp ce creanțele bugetare sunt urmarea altor tipuri de nereguli) sunt măsuri active, se recuperează sumele datorate, care diminuează valoarea finanțării și se rambursează către bugetul Uniunii Europene. „Amenzile” intitulate corecții se fac venit la bugetul de stat (așa intuiesc, în lipsa unor dispoziții exprese sau a unui acord cu UE) și nu diminuează valoarea finanțării.
Cu alte cuvinte, pe seama beneficiarilor privați, statul s-a gândit să colecteze niște bani în plus pentru că nu au fost respectate reguli care nu existau la momentul nerespectării.”, explică Managing Partner-ul Trandafir & Associates.
Intră în joc Departamentul pentru Lupta Antifraudă
Modificările operate din mers de statul român au un impact major asupra firmelor private care derulează proiecte finanțate prin PNRR. În prezent, companiile sunt pe punctul de a finaliza aceste investiții, având în vedere că mai sunt câteva luni și se închide programul. Prin urmare, achizițiile au fost, în cea mai mare parte, terminate, iar acum se lucrează la ultimele etape ale implementării. „Ei, la închidere, beneficiarii privați au aflat că anul trecut, când au făcut achizițiile, ar fi trebuit să respecte niște reguli care nu erau la momentul respectiv. Sunt pasibili de corecții/reduceri care pot merge până la 30.000 lei. Și, dacă asta nu era neapărat o problemă pentru beneficiarii potenți financiar, DLAF (Departamentul pentru Lupta Antifraudă) capătă competențe pe procedura de control. Cu alte cuvinte, se vor trezi controlați de DLAF, ceea ce înseamnă timp pierdut și bătaie de cap suplimentară.”, atrage atenția avocatul.
După cum menționează interlocutoarea Ordinea Zilei, „corecțiile-amenzi” pe care firmele private le riscă sunt de până la 30.000 lei, în funcție de gravitatea abaterii. „A fost prevăzut un principiu al proporționalității, însă nu văd cum ar putea funcționa la individualizarea „sancțiunii”. Cred că a fost prevăzut ca să semene cu măsurile care pot fi luate pe programele clasice, dar prevederea acesta va bulversa atât autoritățile, cât și beneficiarii. În practică, nu au apărut încă neclarități, pentru că reglementarea acesta a intrat în vigoare la începutul lunii februarie, prin urmare este prematur să facem aprecieri pe acest aspect. Dar vor apărea, cu siguranță și așteptăm să se organizeze aceste controale la beneficiarii privați. Vom vedea și dacă DLAF are capacitatea de a instrumenta atâtea verificări, mai ales că ei au competențe pe fraudă, adică acele abateri grave.”, nuanțează Georgiana Trandafir.
Ca avocat specializat pe fonduri europene, interlocutoarea Ordinea Zilei se arată intrigată în legătură cu modul în care au putut fi amestecate două regimuri juridice diferite într-o reglementare care se dorește a fi unitară.
Corectitudinea proiectelor derulate cu ajutorul unor finanțări PNRR a fost în sarcina tuturor ministerelor și autorităților coordonatoare de reformă, iar acum li s-a adăugat și DLAF. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este coordonatorul național, la rândul său cu competențe în zona de control. De asemenea, au atribuții de control și agenţiile de implementare a proiectelor sau responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale. Și la nivelul Ministerului Finanțelor este o structură de control cu competențe pe PNRR.
„Momentan, nu au început controalele sau eu nu am un client care să fie vizat de un control în prezent. Dar vor fi astfel de controale și, cu siguranță, vor exista acțiuni în instanță. Din punctul meu de vedere, O.G. nr. 3/2026 pune mai probleme de constituționalitate, cel puțin din perspectiva discriminării beneficiarilor privați față de cei publici, unde istoria ne spune că se întâmplă cele mai mari probleme. Privații vin cu cotă de cofinanțare din surse proprii și, personal, nu cunosc pe nimeni care să dorească să își fraudeze proprii bani, munciți din greu.”, comentează Georgiana Trandafir.
Zilnic, firmele private implicate în proiecte finanțate prin PNRR se confruntă cu „noutăți”
Apariția O.G. nr. 3/2026 nu este singurul aspect sensibil care a intervenit până acum în PNRR. Companiile private care au avut curajul de a se angaja în proiecte finanțate cu fonduri venite pe această filieră s-au confruntat cu multe dificultăți, de la ghiduri lipsite de coerență, întârzieri la publicare, amânări repetate ale perioadei de depunere, evaluări care s-au prelungit nejustificat, contracte încheiate cu întârziere.
Specialistul menționează că au fost situații când ghidul pus în dezbatere publică a fost complet diferit de cel final care, la rândul lui, a suferit modificări deghizate sub „clarificări”. De asemenea, prelungirea perioadelor de depunere a aplicațiilor a amânat procesul de selecție a proiectelor și a pus în discuție corectitudinea acestuia și tratamentul egal de care toți operatorii ar trebui să se bucure. „Ca să vă exemplific: păi dacă știam că pot depune până în octombrie, de ce am făcut eforturi supraomenești să finalizez aplicația în iunie, să alerg cu disperare după toate documentele solicitate, studii de fezabilitate, autorizații, avize etc.?”, întreabă retoric avocatul.
De altfel, pentru companiile private apare zilnic o „noutate”, care iese din planul inițial, astfel că mediul de business trebuie să dea dovadă de multă adaptabilitate și reziliență ca să poată implementa ceva prin PNRR. „Ba punctajul acordat este sub cel estimat, iar depunctările sunt lipsite de substanță, ba sunt probleme cu furnizorii care au dat o ofertă acum 18 luni, dar evaluarea a durat un an și oferta nu mai este de actualitate. Am avut situații când un proiect a fost aprobat într-o anumită formă, dar pe la jumătatea implementării autoritatea s-a trezit că nu e bine, că vrea altfel.
Am avut un proiect suspendat pentru că autorității de control i s-a părut că implementarea conform aplicației aprobate ar prezenta indicii de fraudă. Repet, așa fusese aprobat proiectul.
O serie de probleme apar și din faptul că sunt multe autorități coordonatoare de reformă, multe dintre ele neavând experiență cu fondurile nerambursabile din perioade de programare anterioare. În plus, în PNRR, „time is of the essence” pentru că nu a fost gândit să dureze șapte ani, cât durează o perioadă de programare pe programele clasice. Iar la capitolul eficiență a timpului stăm mai prost, în general.”, încheie Managing Partner-ul Trandafir & Associates.
Trandafir Attorneys at Law se numără printre inițiativele antreprenoriale în zona avocaturii. Firma are o echipă dinamică de avocați și consultanți care acoperă diferite arii de practică, de la fonduri europene pe toate programele operaționale și PNRR, până la zona de investigații penale în legătură cu accesarea și utilizarea fondurilor europene, achiziții publice, contencios administrativ și drept civil. „Am acordat consultanță pe proiecte finanțate din PNRR, în domenii variate. Nu pot dezvălui numele proiectului și/sau al clientului pentru că nu am acordul lor, dar vă pot spune că am lucrat atât pentru beneficiari publici, cât și privați, în domenii care variază de la centre de zi la stații de reciclare. Unor clienți le-am fost alături din faza de observații la propunerile de ghiduri, am avut și contestații la punctajul acordat, avem și proiecte care sunt acum în implementare. Echipa noastră a avut o misiune foarte clară de a veghea la legalitatea implementării proiectului finanțat din PNRR, de a naviga prin hățișul legislativ și prin lipsa de predictibilitate cu care ne confruntăm, cu toții.”, declară Georgiana Trandafir.
