Violența societății medievale este reliefată în foarte multe surse istorice, în care se vorbește despre greutățile pe care oamenii acelor vremuri le aveau de trecut pentru a supraviețui. Medicina acelor timpuri era bazată pe tortură și remedii înspăimântătoare, care nu făceau altceva decât să supună bolnavul unor chinuri greu de descris. Documentele rămase din acele vremuri ne spun, de fapt, poveștile unor oameni, care își doreau să fie sănătoși, care se luptau pentru viața lor. „Remediile” utilizate atunci făceau parte din cotidian și erau considerate salvatoare. Ele ilustrează o epocă.
Un proiect derulat de Biblioteca Universității Cambridge din Marea Britanie dezvăluie manuscrise vechi de sute de ani care descriu remedii medicale bizare recomandate în Evul Mediu.
Dacă în zilele noastre, pentru a lupta cu răceala, se recomandă o banală supă de pui, în trecut remediile erau mult mai complexe și implicau foarte multă durere.
În cele peste 180 de manuscrise medievale pe care experții Cambridge le digitalizează apar aproximativ 8.000 de rețete medicale scrise de mână, needitate, în care sunt detaliate diferite „rețete” medicale.
În aceste documente regăsim de la tratamente dezgustătoare realizate cu diferite părți de la animale până la sfaturi despre cum pot fi localizate fracturile osoase sau cum se poate identificata o fractură craniană.
Majoritatea manuscriselor datează din secolele al XIV-lea sau al XV-lea, cele mai vechi având peste o mie de ani.
Reprezentanții Universității Cambridge menționează că unele dintre aceste documente sunt simple broșuri de buzunar concepute pentru a fi purtate și ar fi putut fi făcute chiar de medici.
Rețetele cuprind de obicei serii scurte de instrucțiuni simple, similare unei rețete moderne sau a uneia dintr-o carte de bucate. În texte, există ingrediente comune cu care suntem familiarizați astăzi, inclusiv ierburi precum salvie, rozmarin, cimbru și mentă, precum și condimente precum chimen, piper sau ghimbir.
Câine umplut cu melci și salvie pentru gută
Cu toate acestea, există și unele recomandări discutabile, în special cele ale căror ingrediente provin de la animale.
De exemplu, pentru cei care sufereau de gută tratamentul medieval presupunea umplerea unui câine cu melci și salvie și prăjirea animalului pe foc iute. Grăsimea topită era apoi apoi folosită pentru a face un unguent pe care îl utilizau bolnavii care aveau o astfel de afecțiune.
CITEȘTE ȘI: A fost creat un vaccin anti-cancer
O rețetă alternativă includea sărarea unei bufnițe și coacerea ei până când aceasta putea să fie măcinată într-o pulbere și amestecată cu unsoare de mistreț pentru a face un unguent care să se aplice pe corpul bolnavului.
Apar remedii și pentru cei care aveau cataractă. În acest caz, recomandarea medicinei medievale era amestecarea vezicii biliare de iepure cu miere și aplicarea acesteia pe ochi cu ajutorul unei pene de pasăre. Acest tratament trebuia utilizat timp de trei nopți consecutive.
„Aceste rețete sunt o reamintire a durerii și precarității vieții medievale, înainte de antibiotice, înainte de antiseptice și înainte de analgezice, așa cum le știm noi astăzi. În spatele fiecărei rețete, oricât de îndepărtată, se află o poveste umană: experiențe de boală și durere, dar și dorința de a trăi și de a fi sănătos. Unele dintre cele mai emoționante sunt acele remedii care vorbesc despre speranțele sau dezamăgirile tragice ale oamenilor medievali: o rețetă care permite unui cuplu să aibă copii sau pentru a ști dacă o femeie însărcinată poartă un băiat sau o fată, ori pentru a provoca nașterea atunci când fătul nu a supraviețuit pentru a salva mama”, subliniază James Freeman, șeful proiectului „Curious Cures”, specialist în manuscrise medievale la Biblioteca Universității din Cambridge.
Bolile acelor timpuri erau cumplite. Excrescențe care apar în globii oculari, ulcere virulente și cancere sunt doar câteva dintre afecțiunile tulburătoare care i-au măcinat pe oameni în Evul Mediu.
James Freeman precizează că imaginile digitale ale manuscriselor, împreună cu descrierile detaliate și transcripțiile produse de cercetători, vor fi publicate și puse la dispoziție pentru accesul oricărei persoane în Biblioteca Digitală din Cambridge. „Scopul este de a ajuta atât cercetătorii, cât și publicul să înțeleagă, să studieze și să prețuiască aceste artefacte unice și de neînlocuit”, a concluzionat specialistul.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Master and Fellows of Trinity College; Cambridge
