IMM România cere înghețarea salariul minim brut pe ţară la nivelul actual de 4.050 de lei

IMM România cere pentru anul viitor înghețarea salariul minim brut pe ţară la nivelul actual de 4.050 de lei. Organizația invocă faptul că datele unor sondaje realizate în rândul firmelor reflectă „presiunile majore cu care se confruntă întreprinderile româneşti după implementarea măsurilor din Pachetul 1 de reforme”.

„În contextul economic actual, IMM România consideră că prioritatea autorităților ar trebui să fie sprijinirea antreprenoriatului prin măsuri de debirocratizare, reducere a costurilor cu energia și acces facil la fonduri europene, și nu creșteri suplimentare ale costurilor cu forța de muncă”, a declarat Adrian Rada, președintele IMM Sibiu.

Un sondaj realizat în perioada 10-20 octombrie 2025 pe un eșantion de 2.290 de antreprenori relevă următoarele aspecte alarmante:

•  Aproape 80% dintre întreprinderi au resimțit impactul major al creșterii TVA (42,8% impact mare, 37,1% impact foarte mare);
•  55% au înregistrat scăderea încasărilor, iar 53,3% scăderea volumului vânzărilor;
•  26,6% au redus personalul ca urmare directă a măsurilor fiscale;
•  57,6% au înregistrat creșteri semnificative ale costurilor operaționale datorită eliminării plafonării prețului la energie electrică;
•  69% au raportat scăderea cererii pentru produse/servicii din cauza creșterii inflației;

Structura IMM-urilor incluse în sondaj

În plus, un al doilea sondaj, realizat în perioada 10-15 octombrie 2025 pe un eșantion de 2017 respondenți, evidențiază că 63,9% dintre antreprenori se opun creșterii salariului minim de la 1 ianuarie 2026. Dintre aceștia, 51,3% susțin o eventuală majorare abia de la 1 ianuarie 2027.

Întrebați dacă Susțin cresterea salariului minim brut pe țară începând cu 1 ianuarie 2026,  63,9% au răspuns NU și 36,1% au răspuns DA.

De asemenea, 54% dintre respondenți consideră că salariul minim ar trebui să rămână la nivelul din 2025 (4.050 lei brut). Principalele dificultăți anticipate în cazul unei creșteri a salariului minim sunt: creșterea prețurilor (53,5%), scăderea competitivității (42,6%) și oprirea investițiilor (24,8%).

La întrebarea „În cazul în care creșterea salariului minim brut pe țară de la 1 ianuarie 2026 va avea ca efect disponibilizarea unor salariaţi din întreprinderea dvs., care este numărul acestora?

Fiind întrebați dacă Susțineți păstrarea în 2026 a deductibilității de 300 de lei pentru angajații cu salariul minim brut pe țară și venituri brute realizate până în 4.300 de lei ?” 89,6% au răspuns DA și 10,4% au răspuns NU.

Având în vedere rezultatul celor două sondaje, argumentele principale ale IMM România pentru înghețarea salariului minim sunt:

1. Creșterea costurilor cu forța de muncă într-o perioadă de mărire generalizată a taxelor și impozitelor conduce inevitabil la scăderea competitivității societăților românești. Creșterea numărului de insolvențe și scăderea consumului ilustrează reculul economiei, generând presiune suplimentară asupra IMM-urilor.
2. În ultimii trei ani, salariul minim brut a crescut constant peste rata inflației, iar puterea de cumpărare a salariaților a crescut în termeni reali. O nouă majorare în contextul actual de instabilitate economică și fiscală va duce la disponibilizări, distorsionarea pieței prin concurența neloială și reducerea investițiilor.
3. O alternativă sustenabilă pentru creșterea veniturilor salariale este reducerea fiscalității pe forța de muncă. Peste 84% dintre antreprenori susțin scăderea cu 5 puncte procentuale a impozitului pe salarii, ceea ce ar asigura o creștere a veniturilor fără a genera costuri suplimentare nesuportabile pentru angajatori.
4. Creșterea salariului minim fără măsuri de sprijin pentru IMM-uri va transfera întreaga povară a costurilor suplimentare asupra antreprenorilor, ducând la creșterea prețurilor și pierderea competitivității. Peste 53% dintre respondenți anticipează o creștere a prețurilor ca urmare directă a majorării salariului minim.

În baza sondajelor realizate, IMM România solicită includerea următoarelor măsuri în Pachetul 3 de reforme:

•  debirocratizare și simplificare (cerută de 67,7% dintre antreprenori) – eliminarea procedurilor birocratice inutile, unificarea entităților care solicită și încasează diverse taxe;
•  reducerea prețului la energia electrică (solicitată de 60,7% dintre antreprenori) – esențială pentru competitivitatea întreprinderilor românești;
•  susținerea microîntreprinderilor – politici și programe dedicate susținerii micilor antreprenori;
•  digitalizare – accelerarea și finalizarea procedurilor de digitalizare;
•  menținerea cotei reduse de tva la 11% pentru HoReCa și turism;
•  sprijinirea operatorilor de transport prin fiscalizarea prestatorilor neînregistrați și eliminarea concurenței neloiale.

IMM România amintește că, în ultimii trei ani, salariul minim brut a crescut în mod constant  peste rata inflației, astfel cum rezultă din datele INS, puterea de cumpărarea a salariaților crescând în termeni reali. Organizația atrage atenția că „o nouă creștere a salariului minim brut pe țară, în contextul economic actual, caracterizat de instabilitate economică și fiscală, conduce la disponibilizări de personal, distorsionarea pieței prin concurența neloială făcută de munca nefiscalizată și reducerea investițiilor.”

*Date INS

Autor: Victoria Preda

Foto: Arhiva Ordinea Zilei

CITEȘTE ȘI: De ce solicită patronii de IMM-uri înghețarea salariului minim brut pe țară?