Un nou studiu al ONU atrage atenția asupra procesului de deșertificare prin care trece planeta noastră. Cercetătorii au constatat că aproximativ trei sferturi din suprafaţa Pământului a devenit „permanent mai aridă” în ultimele decenii. Practic, de la un an la altul, Terra se …usucă tot mai mult.
Ampla analiză realizată de Convenţia ONU pentru combaterea deşertificării (UNCCD) evidențiază faptul că aproximativ 77% din suprafaţa terestră a devenit mai aridă în cele trei decenii până în 2020 comparativ cu perioada anterioară de 30 de ani.
În aceeaşi perioadă, zonele aride s-au extins cu aproximativ 4,3 milioane de kilometri pătraţi – o suprafaţă cu aproape o treime mai mare decât cea a Indiei – acoperind în prezent 40,6% din totalul terenurilor de pe Pământ, cu excepţia Antarcticii.
CITEȘTE ȘI: Legătura dintre poluarea atmosferică și incidența bolilor psihice
„În ultimele decenii, aproximativ 7,6% din terenurile globale – o suprafaţă mai mare decât cea a Canadei – au fost împinse dincolo de pragurile de ariditate (adică de la zone non-aride la zone aride sau de la clase de zone mai puţin aride la clase mai aride)”, se menționează în studiul ONU.
Ibrahim Thiaw, secretarul executiv al UNCCD, a punctat faptul că, pentru prima dată, criza aridităţii a fost documentată cu claritate ştiinţifică, dezvăluind o ameninţare existenţială care afectează miliarde de oameni din întreaga lume.
„Spre deosebire de perioade temporare de secetă cu precipitaţii reduse, ariditatea reprezintă o transformare permanentă, implacabilă. Secetele se termină. Totuşi, atunci când clima dintr-o zonă devine mai aridă, capacitatea de revenire la condiţiile anterioare este pierdută”, a avertizat Ibrahim Thiaw.
Planeta se îndreaptă către un dezastru
De foarte mulți ani, oamenii de știință atenționează în mod constant asupra faptului că planeta noastră se îndreaptă către un dezastru, în condițiile în care mai mult de jumătate dintre punctele critice care ar putea conduce către schimbări ireversibile, la nivel mondial, au fost activate.
Experții au inclus printre punctele critice pierderea gheţii marine din regiunea arctică şi a calotelor glaciare din Groenlanda şi Antarctica, dezgheţarea permafrostului şi distrugerea pădurilor boreale şi tropicale.
Oamenii de ştiinţă au făcut apel la implementarea unor măsuri urgente pentru prevenirea acestei cascade de evenimente prin acţiuni mai concrete.
„Rămânem rapid fără timp pentru a putea răspunde”, au punctat în repetate rânduri oamenii de ştiinţă.
