Specialiștii Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş au descoperit noi materiale arheologice în situl Custura Cetăţelei, inclusiv într-o peşteră apropiată, cunoscută sub numele de „Șura Dracului”. Unele dintre artefactele găsite datează din epoca târzie a bronzului.
Anul trecut, Ordinea Zilei scria că prima campanie de săpături arheologice într-o peșteră din județul Maramureș a scos „la lumină” și primele dovezi ale unei locuiri în peșteră, în această regiune. Dovezile sunt datate cu cinci mii de ani în urmă și vin să confirme faptul că în „Șura Dracului” au trăit oameni. Nu se știe dacă este vorba despre o locuire continuă sau doar temporară.
Săpăturile arheologice au fost organizate, în perioada 24-30 noiembrie 2021, de către Muzeul Județean de Istorie și Arheologie.
Lucrările s-au derulat în peștera „Șura Dracului”, din Sălnița, comuna Vima Mică. Localitatea menționată este parte integrantă a Țării Chioarului și este situată în sudul județului Maramureș, în Defileul sau Cheile Lăpușului.
Campania de săpături din 2021 a reprezentat o continuare a unor lucrări începute în anii 2019-2020, atunci când muzeul băimărean a organizat primele săpături arheologice în zonă.
De fapt, primele materiale arheologice la Sălnița „Custura Cetățelei” au fost identificate în anul 2018 cu ocazia unei cercetări de teren efectuate de Marius Ardeleanu (Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş). Artefactele identificate la suprafață, pe pantele nord-estică, estică și sud-vestică a Custurii constau în fragmente ceramice din epoca târzie a bronzului (a doua jumătate a mileniului II î.Chr.), respectiv perioadei medievale (secolele XIII-XIV d.Chr.).
Pornind de la informațiile menționate mai sus, muzeul băimărean a întreprins, în perioada 2019-2020, cercetări arheologice intruzive (săpături arheologice) pe dealul „Custura Cetățelei”.
Bunurile culturale mobile descoperite în urma acestor investigații aparțin eneoliticului final/epoca timpurie a bronzului (cultura Coțofeni, 3.500-2.500 a.Chr.), epocii târzii a bronzului (cultura Suciu de Sus, a doua jumătate a mileniului II a.Chr.) și perioadei medievale (sec. XIII-XIV p.Chr.). Zidul de incintă ridicat în evul mediu a fost documentat pe întreaga porțiune păstrată, constatându-se că în mai multe locuri pietrele fasonate erau legate între ele cu mortar.
Cum s-a ajuns la Șura Dracului?
Prezența pe „Custura Cetățelei” a vestigiilor aparținând culturii Coțofeni a determinat colectivul șantierului arheologic să-și îndrepte atenția către peșterile din vecinătatea acesteia, cunoscut fiind faptul că astfel de comunități obișnuiau să folosească peșterile pentru locuire sau adăpost.
CITEȘTE ȘI: Ce au descoperit arheologii în Șura Dracului? FOTO+VIDEO
Una dintre aceste peșteri, numită „Șura Dracului”, cu o lungime de 16 m și un portal larg de 5 m și înalt de 6 m, este situată sub șaua de legătură ce duce la „Custura Cetățelei”, pe partea nordică a ei, respectiv pe malul stâng a râului Lăpuș.
În anul 2021, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, în colaborare cu Clubul de Speologie Montana din Baia Mare, a demarat primele săpături arheologice în peștera „Șura Dracului”. Săpăturile au scos la lumină numeroase fragmente ceramice aparținând culturii Coțofeni, dar și câteva din epoca târzie a bronzului, cultura Suciu de Sus, precum și oase de animale, fapt care indică o locuire, chiar și temporară, în acest loc.
Cercetările din anul 2022, realizate tot în colaborare cu Montana, au confirmat și întregit observațiile și descoperirile din anul precedent, cu această ocazie fiind identificate numeroase fragmente ceramice aparținând celor două culturi arheologice, câteva artefacte din piatră și os precum și numeroase oase de animale.
Demn de menționat este faptul că peștera „Șura Dracului” de la Sălnița este, deocamdată, singura peșteră din județul Maramureș în care au fost evidențiate urme de locuire preistorice.
CITEȘTE ȘI: Incursiuni arheologice în istoria scrisului medieval. Stili medievali de la Ardeu
Experții nu au ales întâmplător această zonă pentru a face cercetări. Locul vizat de arheologi este menționat de Josef Kádár, în 1903, în monografia „Szolnok Dobokavármegye monographiája” cu toponimele „Csetecze” (Ceteţe) și „Cseteczele dealu”(Dealu Ceteţele).
Mai mult, pe șaua de legătură dintre „Custura Cetăţelei” și „Cetățea”, István Ferenczi a descoperit, la finalul anilor ´60 ai secolului trecut, câteva fragmente ceramice mărunte, cu pietricele de cuarț în compoziție, apreciate ca fiind preistorice. Peștera „Șura Dracului” (cu o lungime de 16 m și un portal larg de 5 m și înalt de 6 m) se află situată sub această șa de legătură, pe partea nordică a ei, foarte aproape de râul Lăpuș.
„Finanțarea săpăturilor arheologice a fost asigurată din bugetul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, acestea fiind coordonate de dr. Dan Pop. Echipa de cercetare a fost compusă din: dr. Tudor Tămaș, Izabella Sabău, Eusebiu Székely (Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie și Geologie), Jasmine Volkaert (Colorado College, SUA), Dragoș Conțiu și Claudiu Grad. Cercetările arheologice în peșteră s-au desfășurat în cele mai bune condiții datorită implicării Clubului de Speologie Montana din Baia Mare (dr. Alexandru Mureșan, președinte, Traian Minghiraș, Teodora Tămaș, Andrei Mureșan, Mara Tămaș și Mihai Tămaș).Mulțumim gazdelor noastre din Sălnița pentru posibilitatea organizării bazei arheologice pe terenul din gospodăria acestora: familia Bodea Ioan și Semida, precum şi inegalabilei amfitrioane Mara Mariţa (cunoscută ca tanti Marița).Având în vedere importanţa acestor descoperiri pentru istoria Maramureșului, echipa de cercetare de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș intenţionează să continue cercetările arheologice la Sălniţa, atât la „Custura Cetăţelei”, cât și în Peștera „Gaura din Cetățeaua de la Vima Mică”, pentru culegerea și documentarea de informaţii privind condiţiile şi modul de locuire în zona râului Lăpuş în diverse epoci istorice.”, a menționat Dan Pop, muzeograf în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş.
Autor: Bella Steriadis
Foto:
