27 ianuarie 2022
-0.6 C
București

Ce au descoperit arheologii în Șura Dracului? FOTO+VIDEO

De citit...

Prima campanie de săpături arheologice într-o peșteră din județul Maramureș a scos „la lumină” și primele dovezi ale unei locuiri în peșteră, în această regiune. Dovezile sunt datate cu cinci mii de ani în urmă și vin să confirme faptul că în „Șura Dracului” au trăit oameni. Nu se știe dacă este vorba despre o locuire continuă sau doar temporară.

Săpăturile arheologice au fost organizate, în perioada 24-30 noiembrie 2021, de către Muzeul Județean de Istorie și Arheologie, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Maramureș.

Lucrările s-au derulat în peștera „Șura Dracului”, din Sălnița, comuna Vima Mică. Localitatea menționată este parte integrantă a Țării Chioarului și este situată în sudul județului Maramureș, în Defileul sau Cheile Lăpușului.

Campania de anul acesta reprezintă o continuare a unor lucrări începute în anii 2019-2020, atunci când muzeul băimărean a organizat primele săpături arheologice în zonă.

Zona vizată la vremea respectivă a fost în apropierea peșterii, pe dealul „Custura Cetățelei”.

Experții implicați în proiect au descoperit atunci, în cele trei secțiuni trasate, materiale arheologice (fragmente ceramice, oase de animale, câteva piese și unelte din fier) aparținând Eneoliticului (cultura Coțofeni, 3.500-2.500 a.Chr.), Epocii Târzii a Bronzului (a doua jumătate a mileniului II a.Chr.) și perioadei medievale (sec. XIII-XIV p.Chr.). Cercetătorii au prezentat un raport preliminar, care a fost publicat în revista „Vatra Chioreană – Revista Țării Chioarului” (nr. 13, anul XIV, 2019).

De ce se fac săpături aici?

Experții nu au ales întâmplător această zonă pentru a face cercetări. Locul vizat de arheologi este menționat de Josef Kádár, în 1903, în monografia „Szolnok Dobokavármegye monographiája” cu toponimele „Csetecze” (Ceteţe) și „Cseteczele dealu”(Dealu Ceteţele).

Mai mult, pe șaua de legătură dintre „Custura Cetăţelei” și „Cetățea”, István Ferenczi a descoperit, la finalul anilor ´60 ai secolului trecut, câteva fragmente ceramice mărunte, cu pietricele de cuarț în compoziție, apreciate ca fiind preistorice. Peștera „Șura Dracului” (cu o lungime de 16 m și un portal larg de 5 m și înalt de 6 m) se află situată sub această șa de legătură, pe partea nordică a ei, foarte aproape de râul Lăpuș.

Dr. Marius Ardeleanu, unul dintre experții din teren, a explicat faptul că toate cercetările din acest an de la „Șura Dracului” și-au propus și au realizat o evaluare de teren prin efectuarea unui sondaj arheologic pentru stabilirea unei eventuale stratigrafii și confirmarea unor urme arheologice în acest punct. „Au fost descoperite numeroase fragmente ceramice aparținând Culturii Coțofeni și oase de animale, fapt care arată o locuire, chiar și temporară, în acest loc.”, a precizat arheologul.

Finanțarea necesară cercetării arheologice a fost asigurată din bugetul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, iar colectivul de cercetare a fost alcătuit din dr. Marius Ardeleanu, dr. Dan Pop și Zamfir Șomcutean (Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș), Daria Dobrochna Dabal (MA, MCIfA Marea Britanie), dr. Tudor Tămaș (Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie și Geologie), Dragoș Conțiu (Clubul de Speologie Montana Baia Mare), Vlad Murgu (masterand Arheologie și studii clasice, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca), Trif-Dan Mihai (student, Universitatea din București) și Ștefan Paal (student Arheologie, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca).

Dorim să mulțumim gazdelor Delia și Viorel Coroian, pentru posibilitatea organizării bazei arheologice pe terenul Pensiunii Marissandra din Răzoare.Având în vedere importanţa acestor descoperiri pentru istoria Maramureșului, echipa de cercetare de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș intenţionează să continue cercetările arheologice la Sălniţa, atât la „Custura Cetăţelei”, cât și în „Peștera Șura Dracului”, pentru culegerea și documentarea de informaţii privind condiţiile şi modul de locuire în zona râului Lăpuş în diverse epoci istorice.”, a subliniat dr. Marius Ardeleanu.

Autor: Bella Steriadis
Foto/video: Marius Ardeleanu, Dragoș Conțiu, Tudor Tămaș și Zamfir Șomcutean 

 

 

 

 

 

- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

Knauf Insulation preia fabrica Gecsat S.A din Târnăveni

Knauf Insulation, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața materialelor izolante, parte a Grupului Knauf, anunță semnarea contractului de achiziție a fabricii...

Știrile zilei

- Publicitate -spot_img