Radu Mesaroș a devenit o voce în online, reușind prin campaniile pe care le-a derulat până acum să arate unei țări întregi că se poate și în România, că tinerii chiar au un cuvânt de spus și că știu ce vor, că sunt implicați și își doresc să contribuie la dezvoltarea societății.
Medicinistul din Târgu Mureș a conștientizat încă de la debutul său în facultate că este important să-și asume mai mult decât un simplu rol de student. Așa că a spus „Da” provocării de a modera podcastul „Punct și de la capăt”, desfășurat pe canalul de YouTube al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș. De asemenea, s-a implicat în acțiunile Ligii Studenților din Târgu Mureș, unde a fost vicepreședinte până la începutul acestui an, iar în paralel, a pus bazele paginii de educație și resurse medicale LuckyBones Târgu Mureș.
În toată această perioadă, și-a găsit timp și pentru una dintre marile sale pasiuni: fotografia, dar nu și-a neglijat nici studiile, fiind implicat atât în pregătirea teoretică pe care i-o oferă facultatea, cât și în cea practică, petrecându-și în spital mare parte din timpul în care nu este la cursuri. Prin acțiunile sale, tânărul dovedește că a înțeles exact ce presupune profesia de medic și care este rolul lui în societate.
Radu mărturisește că a ajuns să dea admitere la Medicină „dintr-o întâmplare nefericită”, dar care s-a dovedit că a avut un impact real asupra vieții sale. „Eram convins în liceu că voi deveni polițist. Din cauza unui eveniment mai neplăcut petrecut tot în perioada liceului, am intrat într-o situație din care am crezut că nu voi mai ieși, am crezut că este sfârșitul. În acele momente critice, a fost prima dată când m-am rugat la Dumnezeu și i-am cerut un singur lucru: „Dă-mi încă o șansă să pot să îi ajut pe cei care se simt la fel de neajutorați ca mine în momentul acesta”. Rezultatul!? Am ales să dau la Medicină. Iar noua șansă pe care am primit-o de la Dumnezeu a făcut să intru la Medicină – ultimul, în anul meu, la buget.”, îmi povestește tânărul.
„Indiferent de ce specialitate aleg, nu mă voi opri să ajut copiii!”
Liceul l-a urmat la Colegiul Național „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureș. Perioada petrecută acolo a fost una minunată, în care a reușit să combine experiența adolescentină „cu costurile și plusurile ei” cu responsabilizarea și maturizarea unui tânăr. „Mă distram, dar și munceam, prin activitatea mea de fotograf sau la firma părinților mei – ca gestionar de depozit. Am încercat să mă responsabilizez de mic în ceea ce privește cheltuielile și importanța educației financiare, fiind conștient că mereu o să apreciezi banul și lucrurile materiale dacă tu muncești pentru ele. Dar a fost și o perioadă nefastă din cauza anumitor factori externi care m-au pus în situația de a trebui să depășesc un obstacol, să pun „punct și de la capăt”, exact ca și podcastul pe care îl realizez. Așadar, m-am maturizat, zic eu, și am văzut altfel lucrurile din jurul meu, prețuind cu alți ochi fiecare moment în care suntem sănătoși”, subliniază tânărul medicinist.
În prezent, Radu este student în anul VI la Medicină, în cadrul UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș. Se pregătește intens pentru finalizarea studiilor de licență și pentru Rezidențiat.
Deocamdată oscilează în ceea ce privește specialitatea pe care urmează să și-o aleagă, în „pole position” aflându-se în acest moment Chirurgia Pediatrică si Chirurgia Generală. „Criteriile sunt multiple și majoritatea din ele subiective. Nu știu ce voi alege, dar de un lucru sunt sigur: indiferent de specialitatea pe care o voi face, nu mă voi opri să ajut copiii. Pentru mine inocența și zâmbetul sincer al unui copil fac mai mult decât orice valoare materială. Sunt un tip căruia îi place lupta cu lucrurile imposibile sau greu de realizat, de aceea am nevoie de o specialitate în care să mă lupt și să stau conectat la acea situație și să încerc să o rezolv. Indiferent de ce alegere voi face, vreau să aduc cât mai mulți pacienți vindecați acasă, la familiile lor.”, subliniază Radu.
De ce Medicină?
În profesia pe care și-a ales-o Radu, cea mai importantă este vocația. Fără ea, medicul nu poate veni cu adevărat în sprijinul pacienților săi. De aceea este important ca tinerii care își doresc să urmeze un astfel de parcurs să analizeze foarte bine și să ia decizia de a da admitere la Medicină doar dacă au convingerea că drumul acesta li se potrivește. „Aș contura foarte bine „De ce?” -ul din spatele unei astfel de hotărâri. Răspunsul stă în fiecare din noi: poate unora le place să ajute oamenii din jurul lor, poate alții au părinți doctori pe care aspiră să îi ajungă sau să îi întreacă profesional, sau poate alții doresc să vadă prin această meserie o oportunitate de avansare pe plan social sau financiar. Eu cred că totul trebuie foarte bine pus în balanță cu costurile aferente acestei meserii: oboseala, sacrificiile, stresul, nopțile nedormite, responsabilitatea legată viața omului din fața ta. Sunt factori decizionali care, dacă nu iubești cu adevărat oamenii și nu ești dispus să fii un erou în adevăratul sens al cuvântului și să te dedici sută la sută unui străin aflat în suferință, nu cred că își au rostul. Mereu am considerat că dacă am face un exercițiu de imaginație, și chiar vă propun să îl faceți, mai ales liceenii ce au în vedere această profesie, să spunem că de mâine – ipotetic- n-ar mai exista factorul material și anume banii, aș avea disponibilitatea de a merge 30 de zile într-un spital să ajut în mod gratuit, pe timpul și resursele mele, un om aflat în suferință? Răspunsul îl știe fiecare, dar poate că este un început pentru decizia de a urma sau nu Medicina”,atrage atenția tânărul.
CITEȘTE ȘI: MOȘTENITORII ROMÂNIEI. Erica Stănescu: Acolo unde se respectă medicul, se respectă viața!
Radu se simte foarte apropiat de tatăl său, de aceea spune că pe el îl vede ca pe un mentor. „A fost și este una dintre singurele persoane la care pot apela la orice oră și am deschidere totală și susținere din partea sa, iar lecțiile pe care mi le-a oferit despre viață sunt multe dintre ele aplicabile și în medicină. De asemenea, bunicul meu a fost și este un model pentru mine datorită capacității de muncă pe care o are și la 80 de ani, dar și modului în care a trecut prin viață.”, arată interlocutorul Ordinea Zilei.
Are însă și un mentor din lumea medicală. Este vorba despre dr. Radu Prișcă, medicul chirurg pediatru alături de care a făcut proiectul Olguța ( primul său proiect social), și care l-a sprijinit de multe ori și cu un sfat. Mai mult, a fost prima persoană alături de care a intrat într-o sală de operație.
„Medicul trebuie să trateze bolnavul și nu boala!”
Misiunea pe care interlocutorul Ordinea Zilei și-a asumat-o nu este una simplă, dar pornește de la credința sa că medicul are un rol complex în societate, fiind „acea gură de aer de care ai nevoie în momentele critice ale vieții, atunci când simți că te sufoci”.Radu crede cu tărie că medicul trebuie să fie acel liant între frică și încredere, între nesiguranță și confort, între anxietate și speranță. „Trebuie să fie un mediator, un bun comunicator și mai presus de toate un om. Fiecare patologie are caracteristicile ei individuale, dar și fiecare individ se diferențiază de celălalt, tocmai de aceea medicul trebuie să trateze bolnavul și nu boala.”, apreciază medicinistul.De la societatea în care trăiește, tânărul își dorește „răbdare cu noi înșine și cu cei din jur, să fim recunoscători că avem șansa de-a trăi acum, aici, de bine de rău într-o țară atât de minunată și frumoasă, în libertate, având posibilitatea oricând să fii fericit, să alergi, să mergi la muncă, să înveți, să te îndrăgostești, să trăiești viața din plin”.Totodată, ar vrea ca românii să învețe să spună „mulțumesc”, iar România să-și apere oamenii care încearcă să schimbe țara și societatea în bine. Mai vrea ca noi, ca popor, să ajungem să fim mai empatici, să învățăm să iertăm și să spunem ,,am greșit, iartă-mă te rog!”. „Vreau mai ales ca noi – generația tânără- să ne vedem țara mai frumoasă și să renunțăm la toate ideile negative și pesimiste despre ea și să uităm tot ce a fost greșit în trecut și să încercăm să schimbăm și să evoluăm. Să nu se mai discute în Medicină, dar și în orice alt domeniu, despre corupție, pile, sinecuri, și să se promoveze meritocrația și performanța.”, transmite Radu Mesaroș.
„Se poate și în România!”
Compasiunea pentru cei neajutorați și dorința de a vedea mai multă implicare din partea generației sale l-au determinat pe Radu să pună în aplicare multe dintre proiectele pe care le derulează în prezent.
De exemplu, podcastul „Punct și de la capăt” este un proiect care are în prim plan poveștile de viață motivaționale ale invitaților, prin care moderatorul speră să insufle în tânăra generație acel impuls că „se poate și în România” și că, indiferent de obstacolele din fața noastră, mereu există o soluție atât timp cât alegem să nu renunțăm, oricât de dificil ar părea.
Totodată, un alt proiect de-al său, pagina de educație și resurse medicale LuckyBones Târgu Mureș, este dedicat studenților la Medicină din toată țara.
Dar tânărul nu s-a limitat doar la tipul acesta de ajutor, ci a pus bazele unor campanii de strângere de fonduri menite să contribuie la soluționarea unor cazuri medicale dintre cele mai impresionante.
Implicarea sa pe această linie a pornit de la o poveste dramatică. În timpul unui stagiu de practică a aflat drama Olguței, o fetiță de doar patru anișori cu o vasculită autoimună, din care au rezultat necroze avansate ale membrelor superioare și inferioare, astfel că medicii au fost nevoiți să facă amputație. „Micuța Olguța, la patru anișori ai ei, era un mic pătrățel, incapacitat să se miște sau să se joace, lucruri imposibil de trecut cu vederea în cea mai frumoasă perioadă a vieții, copilăria. Am cunoscut-o pe Olguța la stagiul de Pediatrie. Mama ei a ales să șantajeze emoțional cadrele medicale, susținând că, în cazul în care nu îi este permis să abandoneze copila în spital și să plece, se va arunca cu ea de la geam. O fetiță fără mâini și picioare a rămas singură pe lume, fiind îngrijită luni la rând de cadrele medicale ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Mureș. Odată ce am cunoscut-o, am hotărât că trebuie să fac ceva, să iau atitudine, așadar am realizat un videoclip în online în care am promovat acest caz, reușind sa ajung la aproximativ patru sute de mii de vizualizări. Cu sprijinul colegilor de la Liga Studenților, Asociația Pratt și Clubul Sportiv Universitar Târgu Mureș, am reușit să strângem minunata sumă de 23.000 de euro. Din acești bani am achiziționat pentru Olguța atât proteze pentru mâini cât și pentru picioare și am început programul de reabilitare motrică și kinetoterapie. Din păcate, la scurt timp din cauza unei decompensări bruște apărute pe fondul unei infecții, imunitatea ei fiind deprimată ca urmare a patologiei subexistente autoimune, Olguța a decedat.
Am încercat ca fondurile acestea să le alocăm către noi cazuri. Într-o situație inițială, am vrut să donăm banii părinților unei fetițe care necesita o intervenție pe cord în SUA, dar au reușit să mobilizeze ei comunitatea din orașul natal și să strângă suma necesară. Ulterior, ne-am orientat către un caz al unui băiat de 17 ani căruia, în urma unui accident de motocicletă, i-au fost amputate membrele inferioare. Tânărul era internat în stare de comă pe Terapie Intensivă. Din nefericire și el a decedat.”, detaliază interlocutorul Ordinea Zilei.
Din banii pentru Olguța a fost achiziționat un ecograf ultramodern pentru secția de ATI COPII a SCJU Mureș
Toate aceste tragedii au făcut ca Radu și colegii lui să ajungă la concluzia că trebuie să direcționeze banii donați către ceva de durată, care să rămână pentru copii
„Prin urmare, am hotărât să cumpărăm un ecograf ultramodern cu toate sondele disponibile pe piață, astfel încât să ajutăm toți copiii care, din păcate, sunt internați pe secția de Terapie Intensivă a SCJU din Târgu Mureș. Acest aparat facilitează diagnosticul imagistic, tratamentul și managementul patologiei copilului. Prin toate aceste acțiuni ale noastre am reușit să demontăm mitul că „în România nu se poate” sau „nu are spitalul așa ceva”. Costul total al ecografului a fost 20.000 de euro”, menționează medicinistul.
50.000 de euro pentru Eric, printr-un clip video
Radu Mesaroș a ales să utilizeze Internetul astfel încât prin acțiunile sale să genereze bine în societate.
Un alt proiect important în care s-a implicat este cel care îl are în centru pe Eric, un tânăr de 17 ani care a fost diagnosticat cu o formă rară de tumoră cerebrală, cu o incidentă de unu la zece milioane – un astrocitom de grad înalt cu mutație Braf V600e. Costul tratamentului pentru o astfel de boală se ridică la 8.000 de euro lunar. Familia tânărului Eric s-a sacrificat, și-a vândut apartamentul și mașina pentru a suporta cheltuielile, dar pentru a putea lupta mai departe are nevoie și de ajutor de la cei din jur.
„Am ales să sprijin și această cauză, am făcut un nou videoclip și am reușit de data aceasta să strângem aproximativ 50.000 de euro, sumă care acoperă costurile tratamentului pentru o perioadă.”, precizează interlocutorul Ordinea Zilei.
Nu se oprește însă aici, în prezent având în derulare o campanie care urmărește să ajute o mamă de 42 de ani cu multiple metastaze ca urmare a unei tumori de căi biliare. Femeia are doi copii de 11 și 20 de ani acasă și luptă pentru a se întoarce la ei. „Costurile tratamentului plus spitalizarea într-o clinică de specialitate depășesc 12 mii de euro lunar. Nu știu câți dintre noi am reuși să suportăm asemenea costuri. Eu vreau ca până pe 8 martie, de Ziua Mamei, să îi asigur cu ajutorul oamenilor cel puțin o lună tratamentul. Dar sunt sigur că, la fel cum am reușit și în cazurile precedente, alături de oamenii buni la suflet ai României, putem să o aducem pe Nina acasă, la copiii ei. Lângă mine s-au alăturat și cei de la Rotaract Club Târgu Mureș și Orchestra UMFST, care au ales să se implice activ în acest caz și să organizeze un concert caritabil pe data de 24 februarie la Palatul Culturii din Târgu Mureș, astfel încât suma rezultată în urma evenimentului să fie donată integral cauzei Ninei Scutelnic.”, punctează Radu.
În fiecare cauză în care s-a implicat, tânărul a ales să dea tot ce a ținut de el, acționând cu inima deschisă și cu credința că face ceea ce este bine. „Cred că achiziția ecografului și donarea lui către secția de ATI COPII a SCJU Mureș are un impact aparte în societate, deoarece am vrut să dau ceva comunității orașului din care fac parte. Am vrut să mă asigur că, dacă vreodată copilul meu sau al dumneavoastră ajunge într-o situație grea, există infrastructura necesară pentru cel mai bun diagnostic și tratament. Cauza Olguța, prin care am reușit să facem acest lucru a fost specială deoarece am ajutat un copil singur pe lume, care a crescut printre paturile de spital, cu o nouă asistentă pe post de mamă în fiecare zi, odată cu schimbarea de tură.”, menționează interlocutorul Ordinea Zilei.
„Eu ce am făcut pentru România?”
În timpul dialogului nostru, l-am rugat să-mi spună cel îl ambiționează în această luptă a sa, iar răspunsul său a fost simplu: fraza că în România sau în Târgu Mureș nu se poate.
„Am avut lângă mine persoane care ar fi dat orice să plece din acest oraș sau din această țară, dar fără a avea un motiv întemeiat, ci doar ascunzându-se după clasica frază „de ce să stau în țara asta, ce a făcut țara asta pentru mine!?’’. Poate că înainte de a ne bate cu pumnul în piept, precum King Kong, și de a aștepta totul pe tavă, precum cred unii că ar fi normal să se întâmple, hai să ne punem întrebarea „Eu ce am făcut pentru România?”.
Au fost de-a lungul istoriei, oameni care au plătit prețul suprem pentru ca noi să avem astăzi privilegiul să ne plângem că e rea economia, dar suntem liberi, că sunt sistemele medicale învechite, dar le avem, că e scumpă mâncarea, dar avem frigiderele pline, că nu ne permitem nimic, dar mergem cel puțin o săptămâna în vacanță în țări străine. Haideți să apreciem mai mult ce avem! Să apreciem istoria și sacrificiul oamenilor care chiar au făcut ceva pentru România. Pentru ei avem datoria să ducem sacrificiul lor mai departe și facem ca această țară să evolueze”, susține tânărul.
Trebuie investit în educația și formarea viitorilor mediciRadu Mesaroș a făcut o caracterizare a sistemului de învățământ din România, axându-se pe cel medical. În opinia sa, un factor important de care ar trebui să se țină cont este numărul studenților. „Un număr mare de studenți pentru o lucrare practică sau stagiu limitează mult capacitatea individuală „de a pune mâna”. Într-o grupă poți avea între 10 și 15 studenți. Ei bine, dacă alegi să comasezi, cum de altfel se întâmplă, două-trei sau patru grupe la un stagiu sau lucrare practică unde trebuie să discuți cu pacientul partea de anamneză, să „pui mâna” pe pacient la examenul clinic și să reușești să ai o simulare reală a ceea ce urmează să faci în viitor, întreb și eu: de câte ori poate un pacient suferind, cu o patologie acută sau cronică, să accepte 40 de studenți în interval de câteva ore să vorbească și să îi lase pe toți să își facă partea practică pe el? Da, clar, spitalele universitare și pacienții care sunt internați în astfel de instituții sunt puși la curent cu aceste situații și este încurajată colaborarea, dar privind partea umană din spatele acestor proceduri, este cu adevărat problema pacientului că nu mai are chef să discute cu 30-40 de studenți la fiecare două-patru ore? Sau poate un management mai bun ar rezolva aceste situații inconfortabile?”, se întreabă Radu.Făcând referire la instituția în care învață, interlocutorul Ordinea Zilei amintește faptul că dedicarea cadrelor universitare pentru stagii nu este un subiect tabu aici, așa cum se întâmplă în multe alte universități din țara. La Târgu Mureș, profesorii chiar țin foarte mult la aceste etape de pregătire și vor ca studenții să le urmeze „ca la carte”.„Aspectele semnalate nu sunt chestii imposibil de rezolvat, ci doar trebuie puțin eficientizat procesul de învățare. Medicina din România este o medicină bună, doar că de multe ori sistemul este cel care o strică. Poate că o colaborare cu spitalele private ar putea facilita acest tip de probleme? Poate ar ajuta niște stagii de pregătire pentru studenți în spitalele private, acolo unde tehnologia a depășit pragul minim, fie că vorbim despre tehnici de laparoscopie sau operații robot-asistate, fie că avem în vedere alte ramuri medicale. Poate că ar ajuta anumite burse de performanță din partea sistemului privat pentru studenții buni pentru ca ei să aibă în viitor o șansă reală de angajare într-un astfel de mediu. Trebuie investit în educația și formarea viitorilor medici, pentru că ei vor fi în mare parte atât la stat cât și la privat.”, atrage atenția tânărul.Medicinistul se declară norocos că este student al universității din Târgu Mureș, unde se observă o dorință clară de evoluție în tot ceea ce înseamnă învățământ medical, de la realitatea virtuală aplicată în medicină, infrastructura campusului la centrele de examinare care să nu încurajeze în vreun fel și să contracareze cât mai bine posibil metodele de plagiat ale examenelor. „Toate aceste puncte indicate constituie elemente esențiale pentru dezvoltarea academică și socială a unui student la Medicină.”, punctează Radu.În ceea ce privește minusurile universității în care învață, Radu nominalizează slaba reprezentare a studentului de către student în forumurile decizionale ale instituției. „Sigur, nu mă înțelegeți greșit, comunicare este, dar s-ar putea eficientiza. Noi – studenții- am putea reprezenta mai bine studentul. Studentul în perspectiva mea trebuie să fie pilonul principal și esențial pentru o universitate, nu trebuie văzut doar prin intermediul celor din conducerea asociațiilor studențești, din care repet, am făcut parte. Trebuie văzut și studentul introvertit, mai retras, dar care academic are un potențial nemaipomenit. Toate deciziile majore privind anumite schimbări consider că ar trebui luate prin chestionarea tuturor studenților și prin respectarea deciziei majorității.”, nuanțează medicinistul.
„Nu vreau să merg într-un loc unde e totul perfect, v-am zis că îmi place să lupt”
Pentru Radu urmează Rezidențiatul, iar tânărul speră să-și aleagă specialitatea care i se potrivește cel mai bine. De asemenea, este deschis ca în perioada următoare să trăiască experiența unor stagii de pregătire în străinătate, dorindu-și să se instruiască astfel încât cunoștințele sale să contribuie la dezvoltarea sistemului medical din țară. „Sunt dispus să învăț cât mai mult și să ofer pacienților din România cel mai bun tratament cu cele mai mici riscuri.”, susține medicinistul.
În ceea ce privește o eventuală plecare din România, interlocutorul Ordinea Zilei spune cât se poate de asumat că nu vrea să profeseze în străinătate. „Sunt prea atașat de aceasta țară, de familie, prieteni, și de tot ceea ce mi-a oferit ca să o părăsesc. Vreau să fac dintr-un sistem deficitar unul performant”. Nu vreau să merg într-un loc unde e totul perfect, v-am zis că îmi place să lupt”, transmite Radu.
De altfel, peste zece ani speră să aibă o familie și să fie angajat într-un spital de stat în care să-și facă treaba cât mai bine. De asemenea, speră să predea și la universitate, după finalizarea studiilor doctorale și să continue proiectele „extra” pe care le are în prezent, astfel încât să ajute cât mai multă lume. „Poate, dacă se va ivi ocazia și voi simți că sunt pregătit, voi face pasul și către o carieră politică în care să încerc să schimb ceva și să nu mă compromit. Toate la timpul lor!. În schimb, în ceea ce privește România, sper din suflet ca generația mea să fie puternic ancorată în sentimentul de a schimba țara în bine și de a combate greșelile pe care generațiile de dinainte le-au făcut. Și mai sper să ne păstrăm drumul european și să trăim în liniște și libertate.”, comentează tânărul.
Admite faptul că nu și-a asumat o misiune ușoară, mai ales că în România este destul de greu pentru un tânăr absolvent de Medicină să se integreze în sistemul sanitar. „Pentru cineva venit din alt oraș poate fi foarte dificil, te lovești de uși închise, refuzuri și aroganță pe motiv că ești doar un student. Eu, după șase ani de Medicina în orașul meu natal, cu toate proiectele și realizările mele, mă lovesc de uși închise și de refuzuri din partea oamenilor. Cu cât accepți mai repede că reacțiile lor nu sunt realitatea sau că nu ar trebui să îți influențeze realitatea ta, deci nu sunt despre tine, cu atât te consumi mai puțin și reușești să facă performanță în alte domenii. Ți se închide o ușa, atunci trebuie să deschizi geamul pentru a intra”, apreciază interlocutorul Ordinea Zilei.
„România nu mai are nevoie de oameni indiferenți!”
În ceea ce privește realitățile din Sănătatea din România, Radu atrage atenția asupra fenomenului dezinformării practicat de unii jurnaliști fără caracter. „Din păcate singura soluție este să ne adaptăm și să combatem acest fenomen. V-am zis că Medicina și medicul român sunt categoric la un nivel superior multor altora din Vest sau de unde ne place nouă românilor să ne găsim comparație. Trebuie doar să încercăm să schimbăm lucrurile despre care tot povestim de atât de mult timp și care rămân la stadiul de discuții. Să combatem corupția, să tehnologizăm sistemul, să promovăm posturi pe meritocrație și nu pe pile, să oferim posibilități de angajare medicilor tineri, să ieșim la pensie când trebuie nu când vrem, să modernizăm mediul spitalicesc rural astfel încât să își dorească tinerii medici să profeseze acolo etc. Trebuie să avem încredere în acest proces și să ne mobilizăm, pentru că degeaba doar povestim pe Facebook și Instagram, iar când trebuie să acționăm alegem indiferența. România nu mai are nevoie de oameni indiferenți!”, indică tânărul.
În contextul discuției purtate, l-am rugat să facă un exercițiu de imaginație și să-mi spună ce proiect ar propune el pentru a veni în sprijinul tinerilor. În opinia sa, ar trebui implementat un program prin care fiecare instituție sau firmă de stat sau privată să aibă obligația de a oferi anual posibilități reale de angajare unui anumit număr de elevi/studenți în funcție de domeniu, astfel încât rata șomajului să scadă în rândul tinerilor. „Astfel încurajăm evoluția economică a țării, dar și investițiile în domeniul educației, deoarece fiecare firmă sau instituție și-ar dori cei mai buni oameni, corect? De asemenea, aș propune reînființarea școlilor profesionale cu contracte de parteneriat cu firme industriale. În plus, aș încuraja mult mai mult tinerii antreprenori prin programe de susținere financiară. Tânărul român este un om foarte fain, cu potențial enorm și cu o capacitate de muncă extraordinară, dar mai ales are acel ceva românesc prin care noi ca popor reușim să ne descurcăm indiferent de situație.”, mai spune interlocutorul Ordinea Zilei.
Radu Mesaroș transmite că Moștenitorii României vor să nu se mai lovească de problemele evidente ale societății de astăzi: corupție, pile, intervenții. „Vor să creadă și ei în zicala atât de cunoscută a părinților din perioada copilăriei: „învață și muncește ca să poți să ajungi cineva”, deoarece de mult aceste două valori nu mai fac diferența în societatea noastră și sunt mai degrabă privite ca o deficiență sau sunt tratate cu ironie de către cei care nu o fac. Cei care astăzi ne conduc trebuie să înțeleagă odată că trebuie să lucrăm împreună pentru binele țării, să iertăm și să o luăm de la capăt!”, încheie tânărul medicinist.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Ordinea Zilei/ Arhiva Personală
