Mircea Bistriceanu muncește intens pentru a deveni un cardiolog de succes, care să facă „inimile pacienților români să zâmbească din nou”. Iubește drumul pe care și l-a ales, iar lucrul acesta se reflectă direct în pasiunea cu care se implică în tot ceea ce îi este dat să trăiască. Tânărul crede cu tărie că rolul medicului în societate merge dincolo de diagnostic și tratament. „Pentru mine, ca și student la Medicină, dar și ca frate al unui foarte tânăr hipertensiv, medicul este înainte de toate un sprijin real pentru oameni, cineva care vrea să asculte, care să îți răspundă atunci când este o urgență și care oferă siguranță în momentele cele mai dificile, care nu se joacă cu moralul pacientului ori îl tratează superficial. Un medic ar trebui să fie empatic și respectuos, să își păstreze umanitatea chiar și în situații complicate. În același timp, are datoria de a fi un exemplu pentru comunitate, prin felul în care promovează prevenția și un stil de viață sănătos. Nu în ultimul rând trebuie să fie un mentor – atât pentru pacienți, cât și pentru generațiile tinere de viitori medici. În final, cred că rolul esențial al medicului este acela de a păstra un echilibru între profesionalism și omenie.”, transmite interlocutorul Ordinea Zilei.
Mircea Bistriceanu este unul dintre MOȘTENITORII ROMÂNIEI, pentru care țara noastră trebuie să se transforme într-un loc în care aspirațiile devin realitate, pentru că tinerii nu se mai mulțumesc doar cu promisiunea unui astfel de viitor. Ei vor fapte, nu vorbe! Societatea trebuie să învețe să-i asculte pe acești tineri, să le înțeleagă nevoile și dorințele și să acționeze în sprijinul lor. Dacă România nu va acționa curând în acest sens, MOȘTENITORII ROMÂNIEI vor migra spre acele țări care știu să le aprecieze munca și în care scara valorilor este cea corectă.
CITEȘTE ȘI: MOȘTENITORII ROMÂNIEI. Erica Stănescu: Acolo unde se respectă medicul, se respectă viața!
„Medicina a fost chemarea mea!”
Mai este foarte puțin și Mircea va începe anul cinci de facultate. Tânărul este student la Medicină Generală, în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.
Interlocutorul Ordinea Zilei este absolvent al Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, profilul Matematică-Informatică, iar despre perioada liceului afirmă că a fost una importantă, în care mereu a încercat să descopere un domeniu care i s-ar potrivi mai mult. „Pe lângă acumularea de cunoștințe și profesori implicati, liceul mi-a insuflat ideea că trebuie să tratez viața cu seriozitate, implicare și curaj, astfel am început pregătirile serioase pentru admiterea la Medicină.”, precizează tânărul.
Din punctul său de vedere, este important ca toți cei care se gândesc să dea admitere la Medicină să simtă această atracție, să aibă o pasiune și un scop. „ Anii de facultate necesită studiu intens, o carieră se clădește prin implicare și muncă individuală realizată cu pasiune. De aceea pot spune că Medicina te alege!.
Învățatul trebuie să fie logic și creativ, cu repetiție zilnică în vederea formării unei baze solide înainte de facultate. Este important să ai o minte deschisă și să nu faci greșeala să te compari vreodată cu ceilalți ci doar cu tine însuți. Viața de medicinist nu este deloc ușoară, este o adevărată provocare în care progresul se clădește în ani. Totul ține de devotament, de ambiție, dar și de plăcerea de a învăța. Intervine, de asemenea, scopul: dacă ai dorința sinceră de a ajuta oamenii, dacă vrei să vii cu ceva inovativ, dacă îți dorești să ,,umbli” atât în interiorul ființei cât și la exterior. Atunci când lucrezi cu oamenii trebuie să te pui în locul lor, să vezi prin ochii lor, dar să aplici cunoștințele tale, să fii mereu informat, flexibil dar și eficient.”, atrage atenția Mircea.
La început, Medicina a reprezentat doar un vis frumos pentru el, pentru ca, în clasa a XI-a de liceu, să devină singura opțiune. Acela a fost momentul în care tânărul a simțit că este profesia pe care trebuie să o urmeze și care i se potrivește cel mai bine.
„Medicina a fost chemarea mea!”, punctează interlocutorul Ordinea Zilei. Totodată, el mărturisește că și-a îndreptat atenția către Cardiologie ca urmare a unei probleme de sănătate pe care o are fratele său, diagnosticat, la vârsta de 15 ani, cu hipertensiune arterială (HTA). Medicii care l-au consultat nu au putut stabili o cauză clară pentru această afecțiune, care îi provoca periodic crize, ajungându-se la internări săptămânale în spitalele din București. Și pentru că „nimeni nu înțelegea cu adevărat situația ivită si durerea familiei”, Mircea a decis că se va dedica specializării acesteia, astfel încât să îi poată ajuta pe cei care dezvoltă afecțiuni similare cu cea a fratelui său.
Coordonează Cercul Studențesc de Cardiologie și Chirurgie Cardiovasculară al UMFCD
Încă din anul doi de facultate a avut șansa de a deveni membru al Cercului Studențesc de Cardiologie și Chirurgie Cardiovasculară al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. „Acest proiect a luat naștere la inițiativa colegului meu, dr. Firas al Krayem (în prezent medic rezident cardiolog în Germania), sub îndrumarea domnului conf. univ. dr. Ștefan Busnatu, prorector UMFCD și medic primar cardiolog la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”. Cercul s-a remarcat prin pasiunea și deschiderea de a-i sprijini pe studenții interesați de această specialitate. Pentru mine, a fost locul în care mi-am confirmat chemarea pentru cardiologie, unde am învățat de la medici dedicați, am exersat abilități de comunicare. Este locul unde mereu se ivește ocazia susținerii prezentărilor științifice. Implicarea mea a crescut treptat, iar în anul al III-lea am devenit co-coordonator, alături de colegul meu dr. Obaida Makdah (în prezent medic rezident cardiolog în Germania). Am organizat activități diverse pentru studenți, de la cursuri teoretice și practice de ecocardiografie și electrofiziologie, până la prezentări de cazuri clinice la nivel național.
CITEȘTE ȘI: Omul sfințește locul! Dr. Anca Florescu, medicul reumatolog care se luptă cu durerea pacienților
Ajuns în anul al IV-lea, am primit încrederea colegilor și a domnului conf. dr. Busnatu și am devenit coordonator al cercului – o onoare greu de descris în cuvinte. Alături de o echipă entuziastă, am reușit să integrăm cercul în cadrul Centrului de Inovație și e-Health (CIEH) al UMFCD, beneficiind de sprijinul domnilor dr. Cristian Toma (coordonator al Departamentului de Simulare Medicală) și conf. univ. dr. Alexandru Scafa-Udriște (coordonator CIEH).
Astfel, am avut acces la simulatoare de ultimă generație pentru ecografie cardiacă, cardiologie intervențională, aritmologie și urgențe cardiovasculare. Aceste resurse, obținute prin proiectele P.N.R.R. sub coordonarea domnului rector, prof. dr. Viorel Jinga, ne-au permis să organizăm ateliere dedicate atât studenților, cât și medicilor rezidenți, pe teme precum ecocardiografia transesofagiană, imagistica prin rezonanță magnetică sau proceduri complexe de electrofiziologie.”, explică tânărul medicinist.
În prezent, cercul numără peste 150 de studenți (anii I-VI) și aproape 300 de rezidenți, având o activitate științifică remarcabilă: articole publicate sub îndrumarea mentorilor și participări la Congresul European de Cardiologie (ESC) – cu lucrări prezentate la edițiile din Londra (2024) și Madrid (2025).
Totodată, prin parteneriatele cu secțiile de Cardiologie și Chirurgie Cardiovasculară din București, studenții au ocazia să participe la gărzi, să învețe direct în spital și să se implice în proiecte de cercetare.
„Acest cerc a devenit pentru noi mai mult decât un proiect: este o comunitate vie, în care pasiunea pentru cardiologie se transformă în experiență practică, în cunoaștere și în prietenii puternice. Le suntem recunoscători tuturor mentorilor – de la medici primari la rezidenți – pentru implicarea și dorința lor de a clădi un viitor mai bun pentru studenții și tinerii medici.”, susține Mircea Bistriceanu.
Prezentarea Cercului Studențesc de Cardiologie și Chirurgie Cardiovasculară al UMFCD
„Adevărata schimbare începe în fiecare dintre noi”
În timpul discuției purtate, l-am rugat să identifice câteva dintre lucrurile despre care el consideră că ar trebui schimbate în programa de învățământ din România pentru ca pregătirea din timpul facultății să fie mult mai aplicată și să ofere mai multe oportunități pentru tinerii care aleg Medicina.
„Este ușor de spus ce ar trebui schimbat și greu de înțeles cum”, nuanțează Mircea, indicând faptul că ar trebui schimbată, în primul rând, mentalitatea. „Pentru că eu cred că adevărata schimbare începe în fiecare dintre noi. Ca viitori medici trebuie să ne dăruim cu totul acestei meserii, să fim sinceri cu noi înșine, să dăm dovadă de determinare – pentru că studenții trebuie ajutați în formarea personală prin practică, multe ore de practică – așa cum se întâmplă în străinătate, să fie integrați în proiecte serioase de cercetare şi dezvoltare academică și mai ales să aibă accesul la resurse de calitate.
Programa actuală este, în linii mari, bine structurată, însă provocările țin mai degrabă de condițiile modeste și învechite din spitale, precum și de lipsa de empatie și implicare a unor cadre didactice, ce nu au deschiderea de a fi mentori autentici pentru studenți.
Cred că lucrările practice dedicate fiecărei specializări, cursurile teoretice pot fi dezvoltate mai mult după nevoile şi înțelegerea studentului, unde accentul să fie pus pe abilități concrete, dar și pe dezvoltarea încrederii în a aplica ce am învățat. Mi-ar plăcea ca sugestiile și glasul unor studenți pasionați şi dornici de muncă să fie auzit și privit cu seriozitate, să avem parte de mai multe oportunități de cercetare și workshop-uri ce ar putea contribui la o pregătire aplicată și mai bine apropiată de realitatea din spitale.”, argumentează medicinistul.
Spune despre Facultatea de Medicină din cadrul UMF „Carol Davila” București că are multe puncte forte, având în vedere că oferă o pregătire academică solidă, cu profesori foarte bine pregătiți, iar accesul la spitalele mari din Capitală le dă studenților șansa de a intra rapid în contact cu realitatea medicală și cu o diversitate de cazuri. „Pentru mine, acest lucru a însemnat mult, pentru că m-a ajutat să înțeleg mai bine legătura dintre teoria și practica medicală.”, menționează tânărul.
Pe de altă parte, atrage atenția că minusurile sunt evidente și simțite de mulți studenți. „În primii trei ani, volumul foarte mare de informații ar putea fi gestionat mai bine, punând accent pe calitatea și relevanța materiei, astfel încât să dezvoltăm abilități și conexiuni utile pentru viitor, nu doar să acumulăm cantitate.
Un alt aspect este diferența majoră dintre cadrele didactice: pentru unii predarea pare o simplă obligație, în timp ce pentru alții este o reală pasiune și bucurie – iar asta se simte imediat în felul în care reușesc să transmită informația.
Un minus important al facultății îl reprezintă și numărul foarte mare de studenți admiși în fiecare an, care crește constant, în timp ce infrastructura rămâne aceeași. Această situație amplifică tensiunile dintre buget și taxă, generează conflicte inutile și, din păcate, poate afecta chiar motivația unora, care ajung să vadă Medicina mai degrabă ca pe o meserie de prestări servicii, și nu ca pe o adevărată vocație. Într-un astfel de context, cu toții avem de pierdut – și noi, ca viitori medici, și pacienții.”, arată Mircea.
În prezent, integrarea unui absolvent de Medicină în sistemul sanitar din România nu este deloc ușoară, iar principalele obstacole sunt lipsa unui viitor concret, instabilitatea unui sistem în care posturile de medic specialist sunt adesea blocate, dar și incertitudinea și lipsa de motivație generate de aceste condiții. „Toate acestea pot îngreuna și descuraja ascensiunea tinerilor medici la început de carieră. Cu toate acestea, cred că experiența acumulată în timpul facultății și în perioada de rezidențiat, poate fi un sprijin important. Dacă reușești să rămâi motivat, să îți păstrezi bunul-simț, empatia și responsabilitatea față de pacienți și față de colegii tăi, atunci, chiar și cu pași mici, integrarea devine posibilă. Drumul nu este simplu, dar cred că perseverența și dorința autentică de a face bine pot compensa multe dintre lipsurile sistemului.”, este de părere interlocutorul Ordinea Zilei.
Anii de facultate sunt printre cei mai frumoși din viața unui medicinist. Chiar dacă nu sunt ușori, ei devin mult mai ușor de parcurs atunci când există implicarea unui mentor, cineva care, cu blândețe și pasiune, ghidează pașii celui aflat la început de drum și îi arată ce înseamnă cu adevărat această profesie. „Pentru mine, mentoratul este una dintre cele mai mari șanse pe care le poate avea un student.
Ajuns acum la finalul anului IV, pot spune cu încredere că, prin intermediul cercului de Cardiologie, am avut ocazia să întâlnesc medici care sunt adevărați mentori și modele de urmat. Îi respect și îi apreciez pentru dorința lor de perfecțiune, pentru modul în care luptă pentru viața pacienților, indiferent de condițiile dificile, și pentru credința lor în schimbare. Ei compensează prin muncă și dăruire multe dintre lipsurile sistemului și sunt dovada vie că medicina se face, înainte de toate, cu inima.”, apreciază studentul.
Pasiunea îl conduce spre Cardiologie
Mircea Bistriceanu își dorește ca, după ce va absolvi facultatea, să continue pe drumul pe care l-a ales cu pasiune – Cardiologia. „Este o specialitate care mă fascinează prin complexitatea ei și prin provocările pe care le aduce, dar și una care consumă enorm de mult din punct de vedere intelectual și emoțional.
Patologia cardiacă este adesea gravă și dureroasă pentru pacienți, iar întâlnirea cu astfel de cazuri m-a marcat încă din perioada de formare. Sunt situații care îți sfâșie inima, care te pun pe gânduri sau te bulversează prin gravitatea lor. Știu că, inevitabil, cu anii poate apărea o anumită rutină, dar cred că tocmai empatia și motivația autentică sunt cele care te mențin aproape de oameni și îți dau forța să mergi mai departe.
Nu știu încă dacă îmi voi construi cariera în România sau în străinătate, dar sunt hotărât să lupt pentru a deveni un cardiolog serios, motivat și empatic, un medic care să aducă o diferență reală în viața pacienților săi.”, mărturisește tânărul.
Pentru a se perfecționa în această profesie pe care și-a ales-o, Mircea nu exclude niciuna dintre posibilitățile care l-ar putea ajuta să devină mai bun. Prin urmare, ia în calcul și pregătirea în străinătate.
CITEȘTE ȘI: Omul sfințește locul! Dr. Simona Vasilache, medicul care ajută copiii să treacă mai ușor peste „furtunile hormonale”
De altfel, chiar recent a avut ocazia să participe la primul său stagiu de acest tip, în Germania, la Rhoen Klinikum Bad Neustadt Saale. „Datorită bunăvoinței distinsei doamne dr. Elena Sauer, am fost introdus în mediul electrofiziologiei intervenționale și am văzut cum respectul reciproc, punctualitatea și profesionalismul desăvârșit sunt puse pe primul plan, într-o echipă entuziastă și unită. Experiența a avut un impact semnificativ asupra mea, pentru că într-un timp scurt am dobândit cunoștințe pe care anterior doar le învățasem din cărți.”, susține interlocutorul Ordinea Zilei.
În opinia sa, aceste stagii sunt pași importanți înainte, pentru că te scot din zona de confort, te solicită și te ajută să te redescoperi, să îți înțelegi mai bine menirea și să continui să faci performanță pentru binele pacienților. „Mi-ar face mare plăcere să repet o astfel de experiență și recomand tuturor studenților să profite de programele Erasmus sau de bursele de cercetare oferite de universități, pentru a beneficia de o educație medicală continuă, de calitate.
În același timp, cred cu tărie că și stagiile din spitalele noastre sunt o resursă valoroasă. Ele te călesc, îți oferă provocări autentice și te formează nu doar ca viitor medic, ci și ca om.
Până la urmă, cel mai important este să fim dornici de cunoaștere, să avem curajul să explorăm și să dăm tot ce putem, indiferent de spitalul sau de țara în care ne formăm.”, adaugă tânărul.
În ceea ce privește locul în care și-ar putea desfășura activitatea de medic, interlocutorul Ordinea Zilei este deschis oricărei oportunități.
Un medic vrea respect, timp, oportunități de dezvoltare profesională și siguranță
Ca viitor medic, el își dorește cel mai mult să facă parte dintr-un colectiv frumos, să lucreze într-un mediu care să sprijine tinerii și care este ghidat de meritocrație, nu de obstacole inutile. „Cred că doar așa putem evolua cu adevărat și putem păstra mereu în prim-plan interesul pacientului. Pentru mine, stabilitatea și încrederea că ziua de mâine poate aduce ceva mai bun sunt foarte importante. Mi-aș dori enorm să contribui la dezvoltarea cardiologiei din România, să susțin oamenii care luptă pentru schimbare și performanță și să fac, la propriu, inimile pacienților români să zâmbească din nou.
Nu știu încă dacă viitorul îmi va oferi șansa de a profesa aici sau în străinătate, dar știu sigur, că dorința mea de a deveni un cardiolog serios, motivat și empatic, va rămâne aceeași. Cred cu tărie că împreună putem reuși să construim un sistem medical modern și mai bun.”, declară tânărul.
Un medic nu cere multe de la societatea în care trăiește. Vrea respect, timp, oportunități de dezvoltare profesională și siguranță. „Respectul, acesta este cel mai elocvent răspuns. Nu vrem admirație, nu vrem like-uri, vrem ca timpul și cunoștințele noastre să aibă o finalitate bine conturată”, explică Mircea.
Tânărul atrage atenția că medicul nu poate exista fără pacient, iar în cazul pacientului care nu își respectă medicul, actul medical va fi disfuncțional. „Îmi doresc să existe suficiente resurse atât pentru explorare cât și pentru tratament. Un aspect important, care cred că are nevoie de reglementare, este timpul de lucru. Medicina, mai ales în specialități solicitante precum Cardiologia, cere o dedicare imensă, însă odihna și echilibrul sunt la fel de necesare pentru ca medicul să poată oferi tot ce are mai bun pacienților.
La început de drum, ne dorim să găsim un mentor bun care să ne ia sub aripa sa, care să ne îndrume și cu care putem construi o echipă de viitor. De asemenea, ne dorim să fim tratați cu respect și decență pe tot parcursul actului medical prin legislație adecvată și asigurări de malpraxis.”, completează studentul.
Tinerii din generația sa se gândesc și cu oarecare teamă la viitor, având în vedere contextul internațional în care ne aflăm în prezent. „Să dea Dumnezeu pace și liniște în lume, doar așa vom avea un viitor! Important este să ne creăm o mentalitate în conexiune cu sufletul și nu cu ChatGPT. Oamenii încep să vină convinși că tratamentul pus de AI este cel bun și medicul doar trebuie să-l valideze. La vremuri noi, probleme noi, așa că îmi doresc să ajungem la un nivel de cunoaștere bazat pe profesioniști și documentare, pe tineri dornici să facă un front comun pentru progres, iar tratamentul și diagnosticul să poată fi accesibile, oricui și oriunde este nevoie, prin dosare medicale digitale.
Nu există pădure fără uscături. Aș alege să nu fim nevoiți să plecăm din țară, nu trebuie să mai existe o ură mascată între noi: oameni, colegi, pacienți.
Îmi doresc să avem sugestii și nu îndoieli, iar accentul să fie pus pe o medicina personalizată care să permită o mai bună predicție și un tratament mai bun.
Peste 5-10 ani, îmi doresc să fiu un cardiolog de succes, implicat, serios și empatic, care să aducă o contribuție reală pacienților săi și comunității medicale, o persoană cu frica de Dumnezeu.
Speranța mea este că România trebuie neapărat să evolueze prin strategii solide și inovație, pentru a preveni și gestiona crizele de sănătate publică. Trebuie să punem accent pe o medicină nouă și personalizată, care să poată oferi o predicție mai bună și tratamente adaptate. Dacă se dorește să avem un viitor în scopul îmbunătățirii calității vieții, atunci nu există imposibil!”, încheie Mircea Bistriceanu.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Arhiva Personală
CITEȘTE ȘI: Omul sfințește locul! Povestea psihiatrului care a făcut primul centru pentru adolescenți din țară
