O comoară excepțională a literaturii medievale tocmai a fost descoperită, după secole de uitare, într-o bibliotecă din Roma. Într-un manuscris latin, doi cercetători irlandezi au găsit o poezie engleză scrisă acum mai bine de 1.300 de ani, notează revista franceză GEO.
Comoara era ascunsă în Biblioteca Națională Centrală din Roma. Cei care au descoperit manuscrisul de la începutul secolului al IX-lea sunt doi oameni de știință de la Trinity College. Ei au reușit ca în timpul cercetărilor făcute să identifice una dintre cele mai vechi copii cunoscute ale Imnului lui Caedmon, considerată prima poezie scrisă vreodată în limba engleză veche. Acest text fusese de fapt ascuns timp de secole între paginile latine ale unei cărți pierdute de câteva decenii.
Se spune că această poezie de nouă versuri a fost compusă acum peste 1.300 de ani, între 800 și 830, de un simplu păstor pe nume Caedmon, la Abația Whitby din nordul Angliei. Neavând nicio poezie de recitat în fața oaspeților la o sărbătoare, acest timid păstor a părăsit, se presupune, sala pentru a se duce la culcare. În somn, o apariție divină i-a cerut să laude Crearea lumii. La trezire, inspirat de visul său, a scris aceste versuri în cinstea lui Dumnezeu.
Imnul a fost păstrat datorită unui călugăr
În revista „Early Medieval England and its Neighbours”, Elisabetta Magnanti și Mark Faulkner ne amintesc că acest text constituie acum „punctul de plecare al literaturii engleze”. Cercetătorii sunt cu atât mai intrigați de această poezie datorită includerii sale într-un manuscris latin, „Istoria ecleziastică a poporului englez”, scris în secolul al VIII-lea de venerabilul Beda, un călugăr din nordul Angliei.
„Am găsit referințe contradictorii la Istoria din Roma a lui Beda, unele atestând existența sa, altele indicând că s-a pierdut. Când biblioteca i-a confirmat existența și manuscrisul a fost digitalizat, am fost încântați să descoperim că acesta conținea versiunea în engleza veche a Imnului lui Caedmon, integrată în textul latin”, a menționat Elisabetta Magnanti.
„Aproximativ trei milioane de cuvinte din engleza veche au supraviețuit, dar marea majoritate a textelor datează din secolele al X-lea și al XI-lea. Imnul Caedmon este o mărturie aproape unică, care ne leagă de primele semne ale limbii engleze scrise”, a completat Mark Faulkner.
O călătorie tumultoasă înainte de a ajunge într-o bibliotecă
În cele două exemplare mai vechi și deja cunoscute, păstrate la Cambridge și Sankt Petersburg, poemul este redactat în limba în latină. Versiunea în engleză veche a fost adăugată în aceste cazuri doar pe margini sau la sfârșitul lucrării. Pentru Mark Faulkner, faptul că „poemul original în engleză veche a fost reinserat în textul latin la mai puțin de o sută de ani după finalizarea Istoriei lui Bede”, care tocmai fusese descoperită, dovedește „importanța pe care primii cititori au acordat-o poeziei engleze emergente”.
Produs între anii 800 și 830 la abația italiană Nonantola din centrul-nord al Italiei, documentul a supraviețuit secolelor în circumstanțe turbulente. În timpul războaielor napoleoniene din anii 1810, se pare că a fost mutat la Roma pentru a fi păstrat în siguranță, înainte de a fi furat din biserica San Bernardo alle Terme și ulterior dispersat între mai mulți proprietari privați.
Din cauza acestei istorii haotice, cercetătorii au crezut că manuscrisul se pierduse încă din anii 1970. În cele din urmă, digitalizarea arhivelor bibliotecii romane a dus la redescoperirea sa. Această tehnologie ar trebui, de-a lungul anilor, să permită descoperirea multor alte secrete literare.
Sursa: A New Early-Ninth-Century Manuscript of Cædmon’s Hymn: Rome, Biblioteca Nazionale Centrale, Vitt. Em. 1452, 122v
Autor: Corina Gheorghe
Foto: www.cambridge.org
CITEȘTE ȘI: Aritmetica este mult mai veche decât scrierea. Pentru a face calcule, oamenii preistorici foloseau motive vegetale
