România are în prezent una dintre cele mai mari rate de abandon școlar din Uniunea Europeană, datele Eurostat indicând că este vorba despre 16,6% în 2023. Statisticile oficiale ale Ministerului Educației evidențiază faptul că doar în gimnaziu peste 19.000 de copii părăsesc școala anual. 
În rândul acestor categorii de elevi, tulburările anxioase, depresia și stresul școlar sunt în creștere. 49% dintre copii au fost victime ale bullyingului, iar 81% martori la astfel de situații. Specialiștii atrag atenția că un copil expus la bullying are de trei până la 18 ori mai multe șanse să dezvolte anxietate sau depresie.
În plus, jumătate dintre tinerii români (15–17 ani) s-a confruntat cu gânduri de renunțare la viață, iar suicidul sub 15 ani în România are o rată de 2,3 ori mai mare decât în Uniunea Europeană.
Așa arată realitatea acestor ani, pentru copiii care încep școala: părinți copleșiți, profesori obosiți și un mediu în care presiunea a luat locul siguranței. Dincolo de manuale și note, ceea ce lipsește cel mai mult sunt abilitățile care îi ajută să facă față vieții.
Această realitate este punctul de plecare al unei cercetări cantitative desfășurate de organizația Narada în mai 2025 pe un eșantion de 465 de părinți și profesori, pornind de la întrebarea: „Ce le lipsește copiilor atunci când pare că nu le mai lipsește nimic?”. Acest sondaj de opinie stă la baza atât a campaniei „Siguranța care nu se vede”, care se va lansa din luna octombrie, cât și a repoziționării Narada, pornind de la concluzia că, în prezent, școala nu mai poate fi doar despre materii și cunoștințe acumulate, ci și despre cum îi pregătim pe copii să navigheze în viitor și în propria viață.
Raportul analizei rezultatelor dintr-o dublă perspectivă, comportamentală (modele de motivație, bariere, autoreglare) și sociologică (proiecții asupra viitorului, anxietăți culturale, așteptări morale colective), a arătat că:
- 61% dintre respondenți au semnalat lipsa autoreglării emoționale la copii: răbdare, calm, capacitatea de a gestiona frustrările.
- 43% au remarcat dificultăți de atenție și concentrare.
- 35% au indicat lipsa motivației și a perseverenței, abandon rapid în fața obstacolelor.
- 30% au subliniat scăderea valorilor și comportamentelor sociale: bun simț, respect, implicare în comunitate. Aceste tipare de comportament indică o tranziție de la o educație exterioară (bazată pe disciplină) la una interiorizată, care însă nu are infrastructura simbolică și emoțională necesară. Școala, familia și comunitatea par să fi pierdut capacitatea de a forma caracterul prin modelare și constantă relațională.
În ceea ce privește atât statutul de părinte și de profesor, cât și proiecțiile asupra viitorului, anxietatea este omniprezentă în rândul adulților:
- 67% dintre respondenți au exprimat temeri legate de viitor: „Viitorul mă sperie.”, „Nu mai știu dacă școala îi pregătește cu adevărat pe copii.”
- 42% consideră că succesul copiilor depinde de factori externi (context, anturaj, noroc): Astfel, se produce o formă de retragere simbolică a adulților din rolul lor de formatori, viitorul este perceput ca impredictibil, iar educația ca ineficientă în fața unui context nesigur. În plus, adulții au formulat propriile nevoi, astfel că au indicat pe primul loc nevoia de ghidaj uman personalizat (51%): „Aș vrea să știu că am pe cineva care să mă sfătuiască”, nevoia de resurse aplicabile și de sprijin emoțional.
„Acest raport arată că nevoia urgentă a educației nu este doar de conținut, ci de reconectare umană. Este momentul să construim împreună infrastructura simbolică și relațională care să ofere copiilor și adulților deopotrivă siguranță, sens și curaj pentru viitor”, precizează Irina Vasile, director de programe și impact al organizației Narada.
Pornind de la aceste concluzii, Narada transformă datele cercetării într-o campanie fără precedent în România care atrage atenția asupra celei mai invizibile, dar decisive dimensiuni ale educației: felul în care copiii își formează reperele interioare. Sub mesajul „Siguranța care nu se vede”, organizația aduce în prim-plan mai multe tipuri de intervenții bazate și pe alte cercetări, dar și pe experimente sociale, care vor fi prezentate din 6 octombrie.
Autor: Mădălina Lazăr
Foto: Narada
