Suntem în sezonul estival, iar românii au găsit un nou motiv să se teamă: holera. Isteria s-a declanșat ca urmare a recentul avertisment al Organizației Mondiale a Sănătății privind riscul transmiterii holerei sau al altor boli după distrugerea barajului Kahovka din Ucraina. „Probele prelevate arată că există patogenul, deci la un anumit moment, am putea să găsim astfel de cazuri”, a menționat dr. Teresa Zakaria, responsabil tehnic al OMS pentru răspuns în situații de urgență.
De aici, s-au dezvoltat adevărate scenarii demne de filme de groază, iar în acest moment românii nu se tem doar de litoralul românesc. Pentru mulți dintre ei au apărut semne de întrebare legate și de litoralul bulgăresc sau cel turcesc.
Firmele de turism se confruntă cu foarte multe cazuri în care clienții își anulează vacanțele la Marea Neagră. Mai mult, restaurantele de pe Litoral au probleme din cauza faptului că mulți oameni nu mai vor să consume pește, de frica holerei.
Medicii și autoritățile ne asigură că putem merge liniștiți la mare, fără a exista riscul de a ne îmbolnăvi de holeră. „În ultimele zile au apărut numeroase știri negative despre litoralul românesc, despre care s-a afirmat că reprezintă un adevărat pericol pentru turiști. Facem un apel către dumneavoastră și vă rugăm să nu luați în considerare decât informațiile venite de la autoritățile abilitate și să nu dați crezare dezinformărilor care apar în spațiul public. Au apărut în spațiul public informații nereale privind calitatea apei. Direcția de Sănătate Publică Constanța a recoltat deja probe în acest sezon de îmbăiere iar analizele au relevat o calitate a apei excelentă. Vă rugăm să rețineți!!! Analizarea probelor de apă de mare se realizează în permanență. Riscul este aproape inexistent ca apa costieră să fie contaminată pe viitor. Informații în timp real privind monitorizarea calității apei de îmbăiere în sezonul estival pot fi consultate AICI. În cazul în care, în urma analizelor, rezultă o posibilă contaminare a apei costiere, populația va fi înștiințată, iar îmbăierea va fi interzisă.”, informează Primăria Constanțaa, într-un comunicat de presă.
La rândul său, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Tulcea a ieșit public și a anunțat că populaţia care doreşte să-şi petreacă vacanţele în Deltă sau pe litoral nu are motive să se teamă de holeră, cât timp respectă regulile de igienă personală şi mănâncă în unităţi autorizate.
Medicul şef al DSP, Adriana Argetoianu, a declarat, pentru AGERPRES, că prepararea termică a produselor din mare şi respectarea condiţiilor de igienă elimină orice posibilitate de a contacta vibrionul holeric.
„Din perspectiva alimentelor ce pot fi contaminate, s-a demonstrat că stridiile pe care le consumi crude, fără tratament termic ar avea un potenţial risc de transmitere a vibrionului holeric. Sau crustaceele, fructele de mare care la noi, cele specifice zonei noastre, oricum suportă un tratament termic. Prin tratament termic, se distruge foarte repede vibrionul holeric. El este foarte sensibil la dezinfectante, la clor. De asemenea, aciditatea, pH-ul acid al sucului gastric, în mod normal distruge vibrionul holeric. Persoanele care consumă sau au un tratament cu pansamente gastrice, cu alcalinizante ar putea avea o oarecare predispoziţie, dar respectând normele de igienă personală nu există niciun risc”, a explicat Argetoianu.
Ultimele cazuri de holeră din România
În perioada 1991-1995, în judeţul Tulcea, s-au înregistrat peste 150 de cazuri de holeră, dar niciunul dintre ele nu s-a soldat cu moartea unui pacient diagnosticat cu această boală. Tulcea a fost astfel pe primul loc în România în cazuistica de holeră.
„În Sulina, a evoluat un focar de holeră cu peste 250 de cazuri, iar turişti cazaţi în hotel mergeau la plajă şi făceau baie în mare şi nu s-a înregistrat niciun caz de holeră. Turiştii erau cu copii de toate grupele de vârstă. Deci nu trebuie să ne speriem, pentru că este posibil să… Acum avem toate cheile şi toate condiţiile să ne protejăm. (…) Din perspectiva respectării normelor minime de igiene, chiar dacă ar exista o ipotetică contaminare, din punctul meu de vedere nu există niciun risc”, a mai spus medicul şef al DSP, Adriana Argetoianu.
Cum se transmite holera
În acest context, specialiștii ne îndeamnă la calm și ne recomandă să avem grijă la regulile de igienă.
Holera este o boală infecţioasă intestinală acută, contagioasă, cauzată de o bacterie: vibrionul holeric (serogrupurile Vibrio cholera O1 varianta Tor şi O139), care se transmite pe cale fecal-orală.
Consumul accidental de apă contaminată din zone de îmbăiere neamenajate poate duce la infecţie în ţările unde există o circulaţie a acestei bacterii.
Specialiștii atrag însă atenția că este necesară o doză mare de bacterii pentru a apărea infecţiozitatea.
Totodată, consumul de fructe de mare crude sau insuficient preparate termic provenite din apele contaminate poate determina apariţia de focare/epidemii. Perioada de incubaţie se încadrează între câteva ore până la 5 zile, de obicei 2-3 zile.
În majoritatea cazurilor infecţia este asimptomatică sau determină diaree uşoară. În formele severe, boala debutează brusc, primele semne clinice fiind: diareea apoasă severă nedureroasă (scaune cu aspect de apă de orez), greaţă, vărsături severe precoce. Purtătorii asimptomatici pot transmite infecţia.
În cazurile netratate, holera poate pune în pericol viaţa oamenilor prin apariţia deshidratării, acidozei, colapsului circulator, hipoglicemiei şi reprezintă o urgenţă medicală necesitând tratament imediat.
„Apa este de obicei contaminată cu fecalele persoanelor infectate şi ea însăşi poate contamina, atât direct, cât şi prin intermediul alimentelor. Contaminarea apei potabile se poate produce la sursă, în timpul transportului, în timpul depozitării sau la domiciliu. Produsele alimentare pot fi, de asemenea, contaminate prin mâinile murdare, în timpul pregătirii sau în timpul mesei. Băuturile preparate cu apa contaminată sau cu gheaţă din comerţul stradal, legumele şi fructele “reîmprospătate” folosind apa netratată au fost incriminate ca vehicule în transmiterea holerei. Focare sau epidemii, precum şi cazuri sporadice, sunt adesea atribuite fructelor de mare crude sau insuficient preparate termic. Este necesară o doză mare de bacterii ingerate pentru a provoca infecţia la un adult sănătos, întrucât bacteria este distrusă de acidul clorhidric din stomac”, explică specialiștii Institutului Naţional de Sănătate Publică.
Recomandările preventive de care fiecare persoană poate ţine cont sunt: consumul de apă din surse sigure, evitarea consumului de gheaţă din surse nesigure, consumul de alimente bine preparate termic, în special fructe de mare, crustacee, spălatul frecvent al mâinilor.
Apa este analizată zilnic
INSP mai informează că, începând din 15 iunie, timp de 14 zile, monitorizarea calităţii apei se va efectua zilnic, în punctele de recoltă din judeţele Constanţa şi Tulcea.„În perioada estivală (1 iunie – 30 octombrie) este implementat sistemul de supraveghere a bolii diareice acute (BDA) la nivelul întregii populaţii, în care unul dintre obiective este identificarea etiologiei cazurilor cu astfel de manifestări clinice (inclusiv identificarea vibrionului holeric)”, punctează reprezentanții INSP.De asemenea, monitorizarea calităţii apei de îmbăiere este realizată, în fiecare sezon, de DSP Constanţa şi DSP Tulcea prin analizarea probelor de apă de mare, conform listelor cu zonele de îmbăiere şi calendarul de recoltare pentru efectuarea analizelor la apele de îmbăiere.„Monitorizarea zonelor de îmbăiere se efectuează de către România din anul 2007 pentru zone costiere. Sezonul de îmbăiere în anul 2023 se desfăşoară în perioada 1 iunie – 15 septembrie pentru toate zonele. Până în acest moment nu am fost înştiinţaţi cu privire la înregistrarea unor rezultate neconforme. Informaţiile privind monitorizarea calităţii apei de îmbăiere în sezonul estival pot fi consultate pe site-urile DSP Constanţa şi Tulcea. (…) Precizăm că la data prezentă nu au fost raportate, pe canalele oficiale ale instituţiilor Europene şi organismelor internaţionale – EWRS (ECDC) şi IHR (OMS), cazuri de holeră în Ucraina”, mai precizează INSP.
Autor: Sofia Filip
Foto: Primăria Constanța
