Muzeul de Istorie Locală și Etnografie Brad își desfașoară activitatea într-o clădire construită între anii 1964-1965, pe una din străzile vechi ale municipiului Brad, în apropiere de podul peste Crișul Alb, sub care, într-un sfârșit de octombrie al anului 1784, Crișan vorbește cu iobagii din Zarand veniți la târg, le arată crucea de aur primită de Horea de la împărat, și-i cheamă la biserica din satul Mesteacăn, pentru mai multe lămuriri.
Curtea mare a muzeului, înverzită, înconjurată de nuci și tei impozanți, amintește vizitatorului de ograda de altădată, a bunicilor. Căsuța tradițională adusă din satul Țebea, aduce în fața călătorului un crâmpei din aerul patriarhal al satului zărăndean de acum un veac.
Muzeul de Istorie Locală și Etnografie Brad a fost inaugurat în luna ianuarie a anului 1988, după ce respectiva clădire a suferit un proces de reabilitare în perioada anilor 1985-1987.
Patrimoniul muzeului a avut ca bază de pornire colecția de artă populară și etnografie a pasionatului colecționar brădean, Ștefan Safian. Colecția de atunci a fost achiziționată de Muzeul Județean de Istorie din Deva, cum se numea la data aceea Muzeul Civilizației Dacice și Romane.
De-a lungul anilor patrimoniul muzeului a fost completat prin donații și achiziții făcute din satele Zarandului de munte, acesta însumând astăzi toate elementele de artă populară și etnografie specifice Țării Zarandului. Astfel, întâlnim în colecțiile muzeului întreaga gamă de unelte specifice meșteșugurilor zărăndene, unelte agricole, de prelucrare a lânii și a cânepii, mici instalații tehnice sau machete ale acestora, piese din lemn, metal, textile, instrumente muzicale, icoane, documente fotografice etc., toate însumând un număr de 1.200 de obiecte, dintre care, 120 aparțin patrimoniului cultural național.
Una dintre piesele valoroase din colecție este mașina de spălat realizată de țăranul din Ormindea, Ioan Stoica, la sfârșitul secolului al XIX-lea, a cărui invenție, „o pasere zburătoare”, adică un aparat de zbor, a fost expusă în anul 1884, la expoziția organizată de Asociațiunea „Astra” Sibiu.
De-a lungul timpului la Muzeul de Istorie și Etnografie Brad s-au organizat numeroase expoziții tematice care au avut drept scop promovarea istoriei locale, a artei populare și a etnografiei zarandene: „Lemnul-de la materie la spirit”, „Ceramica dacică în perioada regatului dac”, „Imigranți ardeleni în America”, „Ceramica zarandeană” etc.
CITEȘTE ȘI: „Trecut și prezent în natura hunedoreană”, o altă expoziție pe care o puteți descoperi la Palatul Magna Curia. GALERIE FOTO
În 2022 s-a deschis și expoziția „DANTELA: RĂBDARE, ÎNDEMÂNARE, RAFINAMENT” în care pot fi admirate piese de dantelărie, realizate manual, „de toate felurile și mărimile cu un decor de o varietate inepuizabilă: margini late cu colți pentru cearșafuri, lați de dantelă pentru fețe de masă, pentru margini de ștergare, perini sau merindare”, „dantelele frumoase ce împodobeau piesele costumului popular, ferestrele casei, uneori și pereții”, provenite din zona Zarandului, obiecte care „ne leagă strâns de mamele, bunicile și străbunicele noastre, având alături de valoarea lor decorativă, utilitară și artistică, o valoare sentimentală deloc de neglijat”.
„Costumul popular românesc este un monument al artei populare autohtone, un document istoric, o carte de identitate a poporului român. Deși fragil, el a străbătut mileniile, fiind astăzi un document de neprețuită valoare. Frumusețea iilor românești măiestrit lucrate, nu pare să fie întrecută de niciunul din obiectele similare ale altor culturi vecine. Toate aceste cusături măiastre ivite pe pânza sub degetele agile și meștere ale țărăncii, sunt pieritoare. Ele, cusăturile respective, ne leagă de cei care au fost înaintea noastră, de cei care vor veni în urmă.
Odată pierdute aceste comori, vom deveni mult mai sărăci, fără rădăcinile care ne-au ținut de atâtea milenii pe aceste locuri. El, costumul popular, este unul dintre numeroasele dovezi ale trăirii noastre din vremuri uitate, pe aceeași vatră pe care au trăit străbunii. Iar ia este obiectul de artă populară care ne poate face trecerea din domeniul artei în acela al istoriei, fiind așa cum aminteam și mai sus, un document istoric de neprețuit pentru poporul român. De aceea, prin expoziția noastră am încercat să-i acordăm toată atenția cuvenită și să-i evidențiem valoarea artistică, dar și ca document istoric.
CITEȘTE Și: Muzeul Civilizației Dacice și Romane a redeschis expoziția LAPIDARIUM. FOTO
Prin toate activitățile pe care le organizează muzeul nostru, încercăm să conservăm, să promovăm dar și să perpetuăm valorile milenare ale satului tradițional zarandean, de la tradiții, ritualuri și obiceiuri, artă populară, meștesuguri și până la bucătăria tradițională. Mi-aș dori ca spațiul nostru să fie un ”acasă” al tuturor brădenilor, zarandenilor, al tuturor celor care simt românește, al celor cărora le este dor de casa bunicilor, de liniștea, valorile și spiritualitatea satului patriarhal românesc.”, transmite muzeograful Monica Dușan.
Foto: MCDR
