Cercetătorii agențiilor Uniunii Europene (UE) pentru boli şi alimente atrag atenția asupra riscului pandemic pe care îl reprezintă gripa aviară, având în vedere viteza cu care virusul evoluează. Un raport a identificat 34 de mutații genetice care cresc posibilitatea transmiterii gripei aviare de la animale la oameni.
Oamenii de știință avertizează că gripa aviară reprezintă o ameninţare pandemică din ce în ce mai mare pe măsură ce devine mai adaptabilă, având potenţialul de a se adapta la om şi de a declanşa viitoare pandemii, sărind la oameni, animale de companie şi de la grădinile zoologice.
În acest context, agențiile europene pentru boli şi alimente transmit un mesaj foarte clar statelor, cerându-le să îşi intensifice măsurile de supraveghere şi reţinere pentru a împiedica virusul să continue să evolueze şi să devină mai periculos pentru oameni.
„În 2024, virusurile gripei aviare şi-au extins raza de acţiune, infectând specii neffectate anterior. Am identificat mutaţii cheie legate de o potenţială răspândire la om, care necesită detectare şi răspuns rapid”, a nuanțat Bernhard Url, director executiv interimar la Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA).
La rândul său, Edoardo Colzani, responsabil cu virusurile respiratorii la Centrul european de prevenire şi control al bolilor (ECDC), a explicat că lucrurile pot evolua foarte rapid din momentul confirmării unei transmiteri de la om la om.
În contextul în care ECDC şi EFSA au indentificat 34 de mutații genetice cheie care fac ca virusul să fie mai susceptibil de a trece de la animale la oameni, dar şi de a se replica pentru a permite transmiterea de la om la om, riscul unui astfel de scenariu este major.
Alessandro Broglia, ofiţer ştiinţific superior la EFSA, a menționat că faptul că virusul conţine acum toate aceste caracteristici este un „eveniment sporadic”. El a subliniat că din cele 27.000 de secvenţe de virus evaluate, 144 conţineau caracteristicile necesare pentru a sări şi a se răspândi printre oameni. Secvențele de virus în această situație au fost izolate în Asia și Africa, nu în Europa.
Cu toate acestea, cercetătorul EFSA a atras atenția că virusurile care au dobândit caracteristici de răspândire la om nu au fost doar virusurile foarte patogene, ci şi virusurile slab patogene, „care nu provoacă boli foarte grave, dar pot circula în populaţie şi pot dobândi încet aceste mutaţii”.
Adaptarea virusurilor gripei aviare la mamifere poate avea loc prin mutaţii genetice şi, de asemenea, prin amestecul de material genetic între virusuri. Interacţiunea dintre animalele sălbatice, păsările de curte, animalele de fermă şi oameni este un factor de răspândire.
Din această cauză, supravegherea virusurilor slab patogeni să fie „o piatră de temelie” pentru a depista aceste mutaţii şi caracteristici care pot duce la adaptarea umană.
Edoardo Colzani a amintit că anul trecut au existat aproape o sută de infecții umane, iar multe dintre ele au apărut în medii profesionale, unde oamenii sunt expuşi la animale bolnave.
Oficialul ECDC este de părere că ar fi „o bună practică” să se testeze oamenii atunci când apar focare la animale – chiar dacă o persoană expusă la animale bolnave nu prezintă niciun simptom „pentru a detecta dacă există vreo transmitere silenţioasă”.
În plus, pentru a evita „un caz extrem de rar” de amestec al gripei umane cu gripa aviară, specialiştii recomandă vaccinarea împotriva gripei sezoniere umane a lucrătorilor care se ocupă cu animalele, pentru a contribui la reducerea acestui risc.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
CITEȘTE ȘI: Descoperire semnificativă. Tratamentul cu anticorpi previne gripa aviară severă la maimuțe
