Într-un sistem medical în care deciziile stau în „pixul” politicului și în care profesioniștii sunt ignorați, dacă nu acceptă înregimentarea într-un partid, prezența avertizorilor de integritate reprezintă speranța că lucrurile se vor schimba…cândva. O experiență trăită în cadrul unui spital de stat a determinat-o pe dr. Anca Stamate să decidă să-și asume statutul de avertizor în interes public. Hotărârea sa nu a rămas fără consecințe, dar medicul continuă pe linia pe care a pornit, chiar cu riscul de a părea în ochii celorlalți un „personaj incomod”, un „haiduc” modern. Preferă să lupte în continuare și nu se lasă intimidată de faptul că mulți dintre colegii săi de breaslă o privesc ca pe o „ciudată” pentru că nu vrea să meargă în aceeași direcție cu turma.
Odată cu asumarea acestui statut, Anca Stamate s-a văzut nevoită să-și schimbe radical traiectoria profesională și să o ia de la capăt parcurgând pregătirea pentru o nouă specialitate medicală. Nu-i pare însă rău, preferând să continue pe drumul pe care și l-a ales, fiind convinsă că doar așa poate „mișca” lucrurile în sistemul sanitar din România.
„Încălcările repetate ale legislației și neasumarea responsabilității de către managerul unui spital public, care bineînțeles că aveau repercusiuni grave asupra calității actului medical m-au determinat să nu accept niciun fel de compromis și am ales să comunic inițial în cadrul instituției, prin raportări interne, iar apoi, prin sesizarea autorităților competente în soluționarea acestor nereguli. Faptul că, din păcate, reacția acestora nu a fost deloc una pe măsura faptelor sesizate, m-a determinat să apelez la presă și rețelele de social media pentru a divulga public toate neregulile semnalate, în speranța că cineva le va stopa și soluționa”, povestește interlocutoarea Ordinea Zilei.
Iar consecințele nu au întârziat să apară, dr. Anca Stamate ajungând în situația de a trebui să facă față unui val de acțiuni de hărțuire, denigrare și defăimare din partea managerului de spital pe care l-a adus în atenția publică cu toate neregulile înfăptuite sub umbrela funcției ocupate. „Atitudinea mea a generat din partea managerului respectiv de la obstrucționarea activității medicale, înscenarea de malpraxis medical, până la decizii de sancționare repetate, articole comandate în presa locală și națională și în final, concedierea abuzivă și ilegală. Ca avertizor în interes public îți asumi o poziție delicată, expunându-te oprobriului conducerii instituției angajatoare, unor acțiuni ostile direcționate, precum și unei atenții sporite din partea acesteia. În acest mod, ieși din sfera ta de confort și trebuie să fi pregătit să faci față unui climat de muncă ostil. Pentru că, într-adevăr, majoritatea colegilor dezaprobă acțiunile tale și se identifică cu cel care le este șef, nefiind dispuși să se vulnerabilizeze în fața acestuia – câtă vreme simt că poziția lui este solidă din punct de vedere al sprijinului politic. Există, de asemenea, o categorie de colegi care susțin că sunt de acord cu tine, însă o fac într-un mod ascuns, tocmai pentru a nu deveni și ei persoane non-grata și există și foarte puțini colegi care te susțin cu adevărat, în mod real, asumându-și poziția. În concluzie, puține caractere în sistemul sanitar: lume multă, oameni puțini….”, subliniază medicul.
România are nevoie de avertizori de integritate…
Misiunea avertizorului în interes public este una complexă. Dr. Anca Stamate consideră că trebuie să sesizeze toate neregulile și ilegalitățile pe care le identifică oriunde își desfășoară activitatea profesională. „În sistemul sanitar, cu atât mai mult trebuie încurajate astfel de dezvăluiri, pentru că toate acestea pot avea, mai devreme sau mai târziu, un impact asupra calității actului medical, respectiv asupra vieții pacienților. În sistemul sanitar acestea (n.r. sesizările) pot fi legate în principal de procedura de achiziții, modul de respectare a protocoalelor medicale, conduita profesională față de colegi și pacienți. În concluzie, un avertizor respectă legea și îndeamnă colectivul la respectarea legii – lucru care, în România, te pune în postura de ciudat sau neadaptat. Un fel de haiducie modernă.”, punctează interlocutoarea Ordinea Zilei.
La ora actuală, mulți dintre cei care au ales să fie avertizori au curajul de a-și asuma acest statut în mod public. „De multe ori discutăm despre problemele pe care le întâmpinăm, ne sfătuim și mergem înainte…din păcate consider că sunt încă prea puțini cei care îndrăznesc să se scuture de haina ipocriziei și indolenței și să lupte pentru binele nostru, al tuturor. Organele statului nu par foarte interesate în protecția reală și rapidă a avertizorilor de integritate, din păcate… Din fericire, însă, Justiția rămâne mereu sprijinul nostru ferm și dedicat – e adevărat, cu costuri financiare, de timp și energie semnificative.”, subliniază medicul.
În contextul actual din România, este foarte mare nevoie de asemenea oameni responsabili, având în vedere că asistăm la foarte multe fapte de corupție, fraude și alte ilegalități, care au un impact major în fiecare domeniu. „Știți de unde se vede nevoia reală de avertizori de integritate?! Din furia cu care sunt vânați și reduși la tăcere atunci când apar și se manifestă. Și știți de ce?! Pentru că avertizorii fac un imens serviciu public întregii societăți, deși societatea nu pare pregătită să accepte această idee și viziune.”, argumentează interlocutoarea Ordinea Zilei.
Atunci când vorbim despre domeniul medical trebuie avut în vedere faptul că este unul extrem de delicat, în care preocuparea principală trebuie să fie grija față de semeni, față de viață. Prin urmare, în acest sector, mai mult decât oriunde, fiecare ilegalitate și neregulă poate costa viața unui pacient. „Probleme deosebite apar în cazul achizițiilor publice, nerespectarea protocoalelor medicale, nerespectarea prevederilor legale din domeniu. Însă ele sunt generate de numirile inadecvate în posturile de conducere ale unor persoane care au cu totul și cu totul alte preocupări decât binele public și binele pacienților – persoane care se simt incomodate și expuse de activitatea legală și necesară a avertizorilor de integritate. Putem spune chiar că avertizorul de integritate din sistemul sanitar este cel mai bun prieten al pacientului român.”, detaliază medicul.
Dar statul „ignoră” propriile legi
În decembrie 2022, România a transpus în legislația națională Directiva europeană 1937/2019. La momentul respectiv a fost adoptată Legea 361 privind protecția avertizorilor în interes public.
Dr. Anca Stamate este de părere că implementarea acestui act normativ oferă un cadru teoretic protectiv avertizorilor în interes public, în sensul în care aceștia beneficiază de o cercetare disciplinară publică, iar represaliile asupra lor sunt interzise.
Totuși, în practică, se observă că majoritatea instituțiilor publice nu țin cont de aceste aspecte și forțează să impună un mod propriu de a acționa asupra celor care aleg să fie avertizori, denigrându-i, marginalizându-i și hărțuindu-i, pentru ca în final fie îi concediază, fie îi determină să își depună demisiile. „Legea este, deci, permisivă și aplicarea ei insuficient de fermă!”, apreciază medicul.
În plus, există neclarități cu privire la modul în care avertizorii în interes public beneficiază de aplicarea acestei legi, pentru că sunt angajatori care consideră că avertizorul beneficiază de protecția legii numai dacă este cercetat în legătură cu fapta pe care a sesizat-o.
„Complet greșit, fapta sesizată poate fi una care să nu aibă nicio legătură cu persoana care face sesizarea, însă angajatorul poate găsi diferite metode, diferite căi pentru a dispune o cercetare disciplinară a acestuia invocând diverse tertipuri, ajungându-se astfel la un posibil demers de hărțuire și intimidare a avertizorului.
De asemenea, consider că instituția avertizorului- Agenția Națională de Integritate care se ocupă cu astfel de cazuri, nu oferă nici sprijin și nici consultanță reală celor care au nevoie. Este o instituție finanțată generos din bugetul public, din banii întregii societăți, dar care nu întoarce societății beneficiile care ar trebui să decurgă pragmatic din principiile aflate la baza înființării ANI.
Eu nu am beneficiat de acest sprijin, iar consultanța a fost una derizorie, motiv pentru care am apelat la instanțele de judecată, singurele competente să soluționeze conflictele de muncă și să amendeze corespunzător angajatorul care recurge la încălcarea acestei legi.”, susține dr. Anca Stamate.
Chiar dacă adoptarea Legii 361 a venit cu o serie de obligații atât pentru zona privată, cât și pentru cea publică, în domeniul sanitar cel puțin, nu a existat nicio preocupare pentru ca prevederile actului normativ să fie aplicate.
Interlocutoarea Ordinea Zilei a constatat că s-a întâmplat exact invers, încercându-se marginalizarea și culpabilizarea acestor avertizori, de către instituțiile publice vizate, deranjate de respectarea prevederilor legale și transparența în desfășurarea activității profesionale. „Sună paradoxal, însă asta e tragedia realității de zi cu zi: instituțiile Statului Român sunt, deseori, primele care nu respectă legislația Statului Român, forțând persoana privată să își afle fireasca dreptate în instanțe, cu un consum enorm de energie, consum nervos, financiar, de timp, precum și cu afectarea vieții de familie și a echilibrului psihic, adeseori.”, transmite medicul.
Definiția avertizorului de integritate
Parafrazând definiția legală, este avertizor în interes public orice persoană (fizică) care, urmare a legăturilor profesionale pe care le are cu o companie/altă persoană juridică/autoritate sau instituție publică (de exemplu, fiind salariat, colaborator, funcționar public, candidat în cadrul procesului de recrutare etc.), obține informații privind o încălcare a legii care s-a produs sau urmează a se produce (în cadrul sau implicând respectiva companie/persoană juridică/autoritate sau instituție publică) și care, întrucât beneficiază de protecție împotriva represaliilor (sub orice formă ar fi acestea, de exemplu concedierea sau altă sancțiune disciplinară), raportează intern (către însăși entitatea implicată) sau extern (către autoritatea competentă) respectiva încălcare sau (în anumite condiții prevăzute de lege) divulgă public încălcarea.
Legea avertizorilor nu stabilește în mod limitativ categoriile de persoane având calitatea de avertizor, ci doar enumeră unele dintre acestea. Spre exemplu, pot dobândi calitatea de avertizor:
- acționarii și persoanele care fac parte din organul de administrare, de conducere sau de supraveghere;
- orice persoană care lucrează sub supravegherea și conducerea persoanei fizice sau juridice cu care entitatea despre care se raportează a încheiat un contract, a subcontractanților și a furnizorilor acesteia;
- voluntarii;
- stagiarii remunerați sau neremunerați;
- foștii salariați.
O persoană va avea calitatea de avertizor indiferent că raportează în mod anonim sau dezvăluindu-și identitatea.
Legislație avem, dar…
Tema avertizorilor de interes public a devenit mult mai dezbătută în ultimii doi ani, odată cu adoptarea Legii nr. 361/2022 care a transpus în legislația națională Directiva europeană 1937/2019.Actul normativ nu a venit ca o noutate absolută în țara noastră. Documentul adoptat de Parlamenul României în decembrie 2022 a abrogat, de fapt, Legea nr. 571/2004, care reglementa deja unele măsuri privind protecția persoanelor care au reclamat ori au sesizat încălcări ale legii în cadrul autorităților publice, instituțiilor publice și al altor unități, săvârșite de către persoane cu funcții de conducere sau de execuție din autoritățile, instituțiile publice și din celelalte unități bugetare. „Cu alte cuvinte, încă din anul 2004, legislația internă reglementa un cadru în baza căruia se puteau formula sesizări cu privire la încălcări ale legii, de către o anumită categorie de persoane expres menționate de dispozițiile legale în vigoare în perioada anterioară anului 2022. Desigur, adoptarea și intrarea în vigoare a Legii nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public reprezintă un pas înainte în armonizarea legislației cu cea europeană, concretizat prin transpunerea fidelă a Directivei europene nr. 1937/2019 în legislația internă. ”, a explicat Adrian Chirvase, Partener Popescu & Asociații, într-o analiză prezentată de BizLawyer.Legea nr. 361/2022 constituie cadrul general în materia protecției persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităților, instituțiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum și în cadrul persoanelor juridice de drept privat. „Astfel, se poate observa cu titlu de noutate voința legiuitorului de a extinde sfera de protecție a avertizorilor de integritate și asupra persoanelor ce activează în cadrul persoanelor juridice de drept privat.”, a precizat Adrian Chirvase.Avocatul a mai spus că un alt element de noutate reglementat în noua lege este acela privind crearea unor mecanisme de raportare distincte, fiind reglementate mai multe canale de raportare a încălcărilor legii. „Astfel, persoanele juridice din sectorul public, precum și din sectorul privat (societăți cu cel puțin 50 de angajați) sunt obligate să stabilească toate canalele interne de raportare și procedurile necesare care să permită avertizorului să raporteze intern informațiile referitoare la încălcări ale legii. Totodată, legea instituie în favoarea avertizorilor de integritate posibilitatea de a raporta informațiile referitoare la încălcări ale legii direct către o entitate externă fie în primă instanță, fie în urma unei soluții interne cu privire la raportarea efectuată, accesând astfel canalele externe de raportare puse la dispoziție de aceste autorități (n.n. autoritățile prevăzute în art. 3 pct. 15 din lege). Nu în ultimul rând, avertizorilor li se permite, în condiții specifice, să dezvăluie informațiile în mod public (dezvăluirea publică), în măsura în care canalele interne și/sau externe au fost utilizate mai întâi fără reacție adecvată sau, alternativ, dacă există un pericol iminent împotriva interesului public sau există riscul de represalii.”, a comentat avocatul.De asemenea, modificările legislative aduse de Legea nr. 361/2022 mai includ și desemnarea Agenției Naționale de Integritate ca principală autoritate competentă să primească raportări privind încălcări ale legii, dar și desemnarea altor autorități și instituții publice în același scop, în cazul în care Agenția Națională de Integritate nu ar fi competentă, situație în care aceasta are obligația să transmită raportările spre competenta soluționare.
Cine este Anca Stamate?
În prezent, Anca Stamate este medic primar Chirurgie generală și medic rezident Medicină de laborator.
După absolvirea Facultății de Medicină, și-a început Rezidențiatul în Chirurgie generală, efectuându-și pregătirea profesională în cadrul Clinicii Chirurgie 3 a Spitalului Clinic de Adulți, actualmente Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Prof. dr. O.Fodor” din Cluj-Napoca. În cadrul acestei unitați sanitare, a ocupat, ulterior, prin concurs postul de medic specialist, apoi medic primar în Chirurgie generală. Dr. Anca Stamate a activat mai bine de două decenii în această unitate medicală de prestigiu.
„Începând cu iulie 2018, până în martie 2019, am ocupat funcția de director executiv al Agenției Naționale de Transplant, unde mi s-a cerut concursul de a reforma un domeniu sensibil în România. Practic, aici am început lupta cu neregulile și ilegalitățile, fapt care a deranjat conducerea Ministerului Sănătății, respectiv pe doamna ministru de atunci, Sorina Pintea, care m-a revocat din funcție, argumentând că nu mai corespund direcțiilor ministerului pe care aceasta îl conduce. Așa încât, stabilită în București, am depus toate eforturile pentru a mă transfera într-un spital public, reușind astfel să fiu angajată la Spitalul Orășenesc Găești, unde am activat pentru început în Secția Covid, apoi în urma examenului am devenit director medical. Din această postură, am cunoscut nenumărate ilegalități comise de managerul instituție pe care le-am sesizat și am încercat să le corectez acolo unde am putut. Pentru că devenisem astfel incomodă pentru manager, acesta a început un îndelung demers de hărțuire, intimidare și denigrare, care a cuprins revocarea din funcția de director medical, sancționări disciplinare repetate și în final concedierea mea, toate acestea constituind motive întemeiate pentru deschiderea acțiunilor în justiție, pe care în marea majoritate le-am câștigat, altele mai sunt încă pe rolul instanțelor de judecată.”, povestește dr. Anca Stamate.
După concedierea sa, a decis să înceapă pregătirea într-o nouă specialitate, mai precis Medicina de laborator, în prezent fiind medic rezident.
„Procesul privind concedierea mea a fost câștigat, iar angajatorul a fost obligat de instanță să mă reîncadreze și să îmi plătească despăgubiri pentru intervalul de timp în care am fost concediată. Revenirea mea la același angajator, nu a fost bineînțeles de bun augur, acesta a continuat să îmi obstrucționeze activitatea medicală, astfel încât după o lună de zile am intrat în concediu fără plată și am decis sa îmi continui pregătirea în a doua specialitate.
În așteptarea unor vremuri mai bune, continui să rămân același om, fidel crezului meu în slujba binelui, respectând principiile și valorile morale în care părinții mei m-au educat, iar mentorii mei m-au desăvârșit. Sprijinul necondiționat al familiei și suportul continuu al acesteia reprezintă combustibilul necesar pentru astfel de bătălii pe care le-am purtat și pentru care sunt pregătită să lupt în continuare.”, încheie interlocutoarea Ordinea Zilei.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Arhiva Personală/ Ordinea Zilei
