O săpătură arheologică efectuată cu scopul salvării și conservării sitului roman antic Vindonissa a scos la iveală dovezi istorice rare ale celei mai vechi faze militare a așezării. Echipa de cerecetare a găsit inclusiv ceea ce ar putea fi prima pâine romană identificată vreodată în Elveția, informează publicația Arkeonews.
Descoperirile, publicate de serviciul cantonal de arheologie Aargau, provin dintr-o lucrare arheologică în curs de desfășurare, lansată în august 2025, înaintea unui proiect de dezvoltare rezidențială.
Situl, situat la sud-vest de cunoscuta fortăreață legionară romană, oferă o perspectivă mai profundă asupra tranziției de la o tabără romană temporară la o bază militară permanentă.
Fortificațiile romane timpurii redefinite
Arheologii care lucrează pe o suprafață de 4.000 de metri pătrați între Zürcherstrasse și Scheuergasse au identificat vestigii structurale care datează dinaintea taberei legionare din secolul I d.Hr., bine documentată.
Două șanțuri paralele, marcate de găuri de stâlpi distanțate uniform, conturează ceea ce cercetătorii interpretează ca un zid defensiv din lemn și pământ. Chiar la sud de această structură, săpăturile au descoperit un șanț în formă de V, o caracteristică a ingineriei militare romane timpurii.
Această descoperire este semnificativă. Structuri similare de șanțuri au fost identificate anterior, în urmă cu peste 90 de ani, lângă Parcul Königsfelden, dar secțiunea recent descoperită permite cercetătorilor, pentru prima dată, să estimeze dimensiunea completă a celui mai vechi castru. Analiza actuală sugerează o lungime nord-sud de aproape 400 de metri.
Structuri interne și activitate industrială
Sub un drum roman ulterior, care a contribuit la conservarea straturilor anterioare, arheologii au identificat rămășițele unei clădiri structurate în cadrul castrului timpuriu. Dispunerea este consistentă: două camere mai mici poziționate alături de un spațiu central mai mare, dotat cu o vatră.
În alte părți ale sitului, dovezile indică o activitate meșteșugărească și industrială intensă în timpul fazei ulterioare de ocupare. Printre descoperiri se numără unelte metalice, deșeuri de forjare și echipamente militare, cum ar fi vârfuri de suliță și vârfuri de proiectil.
O caracteristică remarcabilă este un cuptor de lut construit cu grijă, situat chiar în interiorul vechii linii defensive. Prezența sa indică faptul că zonele situate imediat în spatele fortificațiilor erau deja folosite pentru producție și fabricare în primele etape ale ocupației.
CITEȘTE ȘI: O descoperire arheologică din vestul Ungariei dezvăluie obiceiurile unui unui popor de acum 3.400 de ani
O descoperire rară: pâinea romană
Printre artefacte, un obiect iese în evidență. Cercetătorii au recuperat un obiect rotund, carbonizat, care a atras imediat atenția. Îndepărtat ca un bloc de pământ și analizat într-un laborator, obiectul a fost identificat provizoriu de specialiștii de la Universitatea din Basel ca o pâine romană carbonizată.
Pâinea măsoară aproximativ zece centimetri în diametru și 3 centimetri grosime, asemănându-se cu o lipie mică. Analize compoziționale suplimentare sunt planificate la un laborator specializat din Viena.
Astfel de descoperiri sunt excepțional de rare. Materialele organice precum pâinea se descompun de obicei dacă nu sunt conservate în condiții extreme. În majoritatea cazurilor cunoscute, supraviețuirea are loc doar prin carbonizare, așa cum se observă în brutăriile din Pompeii.
Dacă se confirmă, aceasta ar marca prima pâine romană descoperită documentar în Elveția, adăugând o dimensiune unică înregistrărilor arheologice de la Vindonissa.
Importanța strategică a Vindonissei
Vindonissa ocupa o poziție critică în sistemul de frontiere nordice al Imperiului Roman. Situată la confluența principalelor rute fluviale, a servit ca centru logistic și de transport pentru legiunile romane care operau în regiunea care corespunde Elveției de astăzi.
Noile descoperiri întăresc importanța sitului, nu doar ca instalație militară, ci și ca așezare complexă cu infrastructură organizată, activitate economică și elemente ale vieții de zi cu zi.
Cronologia excavațiilor și accesul publicului
Excavațiile sunt programate să continue până în iulie 2026. Înainte de finalizare, situl se va deschide publicului pe 9 mai 2026, oferind tururi ghidate și informații despre lucrările arheologice în curs.
Vizitatorii vor putea observa metodele de excavare, vor examina artefacte selectate și vor înțelege mai bine modul în care s-au dezvoltat siturile militare romane de-a lungul timpului.
Ce schimbă această descoperire
Excavațiile de la Vindonissa fac mai mult decât să adauge noi artefacte la arhivă. Ele remodelează cronologia timpurie a prezenței militare romane în regiune.
Sistemul de fortificații nou identificat sugerează că activitatea militară organizată ar fi putut începe mai devreme decât se presupunea anterior. Acest lucru îi determină pe cercetători să reconsidere când și cum a evoluat Vindonissa dintr-un avanpost temporar într-o bază legionară permanentă.
În același timp, pâinea carbonizată introduce ceva rar păstrat în arheologie: o urmă directă a vieții de zi cu zi în interiorul unui castru roman. Nu este un monument sau o armă, ci o amintire a rutinei, dietei și supraviețuirii la marginea imperiului.
Luate împreună, dovezile structurale și rămășițele organice oferă o imagine mai completă. Nu doar cum a fost construit castrul, ci și cum a funcționat ca mediu de viață.
Pentru arheologi, este o narațiune stratificată: infrastructură, economie și supraviețuire – surprinse în sol, urme de lemn și o singură bucată de pâine.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Kanton Aargau
CITEȘTE ȘI: Descoperire arheologică în Egipt: O statuetă din epoca romană, care îl prezintă pe Buddha într-o robă
