Bolile infecțioase sunt întreținute și alimentate ca urmare a schimbărilor climatice care afectează planeta. Experții atrag atenția că poluarea și încălzirea globală produc efecte în lanț, care pun în pericol rasa umană. Totodată, tendința omului de a ocupa habitatele animalelor este una periculoasă, apropierea de diferite specii contribuind la apariția unor boli noi.
Cele mai recente studii evidențiază faptul că schimbările climatice favorizează răspândirea unor boli și conduc la apariția unor noi moduri de transmitere pentru altele. Riscurile pentru oameni sunt tot mai mari, iar odată cu dezechilibrele produse în natură, apar și alte pericole majore pentru noi.
Banalul țânțar pe care mulți îl ignoră, considerându-l doar enervant, este în realitate un adevărat „criminal în serie”, provocând boli extrem de grave. Din păcate, astfel de specii de vectori prosperă într-un climat mai umed, cu temperaturi mai ridicate.
CITEȘTE ȘI: Meteorologii sună alerta roşie: Planeta se topește!
La fel de periculoasă este și tendința omului de a intra și a ocupa habitatele ocupate de animale, ajungând astfel la o apropiere mult prea mare de acestea.
Scăderea biodiversității duce la răspândirea bolilor
Experții avertizează că scăderea biodiversității joacă un rol important în răspândirea bolilor.
Un studiu publicat în revista ştiinţifică Nature a analizat aproape 3.000 de baze de date folosite în cercetări anterioare. Specialiștii implicați au încercat să stabilească modul în care scăderea biodiversităţii, schimbările climatice, poluarea, distrugerea sau modificarea habitatelor şi introducerea de noi specii influențează dezvoltarea bolilor infecţioase la oameni, animale şi plante.
Analizele specialiștilor au arătat că degradarea biodiversităţii a fost identificată ca fiind principalul factor, urmată de schimbările climatice şi de introducerea de noi specii.
CITEȘTE ȘI: Planeta îmbătrânește! Demența și AVC-ul sunt principalele probleme de sănătate la nivel global
Jason Rohr, unul dintre autorii studiului, profesor de biologie la Universitatea Notre Dame din statul american Indiana, a explicat faptul că paraziții vizează speciile care sunt prezente în masă şi, prin urmare, oferă mai multe gazde potenţiale. Lucrul acesta se întâmplă în timp ce speciile cu populaţii mai mari sunt mai predispuse „să se dedice creşterii, reproducerii şi înmulţirii lor în detrimentul apărării împotriva paraziţilor”. De asemenea, speciile mai rare şi mai rezistente sunt mai vulnerabile la declinul biodiversităţii, ceea ce se traduce printr-o proporţie mai mare de specii abundente care sunt sensibile la paraziţi.
„Dacă există mai multe generaţii de paraziţi sau de vectori, atunci pot apărea mai multe boli”, a punctat Jason Rohr.
CITEȘTE ȘI: Cele șase riscuri catastrofale pentru planetă
Se schimbă zonele favorabile unor boli
Omul, prin acțiunile sale, contribuie la creșterea acestor riscuri. Totuși, consecinţele schimbărilor climatice nu sunt aceleaşi peste tot. Cercetătorii au constatat că, în regiunile tropicale, clima mai caldă şi mai umedă duce la o explozie a cazurilor de febră denga. Însă în Africa, condiţii mai secetoase ar putea contribui la stoparea răspândirii malariei.
Un studiu prezentat de revista Science stabilește interacţiunile dintre schimbările climatice, precipitaţiile şi procesele hidrologice, cum ar fi evaporarea şi viteza cu care apa pătrunde în sol. Specialiștii au putut astfel să facă o serie de măsurători care indică o reducere mai mare a zonelor favorabile transmiterii bolilor decât cea prevăzută de analizele bazate doar pe precipitaţii. Astfel, cercetarea sugerează că sezonul de transmitere a malariei ar putea fi cu patru luni mai scurt în unele regiuni ale Africii în raport cu estimările anterioare.
Mark Smith, profesor asociat de cercetare în domeniul hidrologiei la Universitatea din Leeds şi autor principal al studiului, a precizat că observațiile acestea nu reprezintă neapărat veşti bune, în contextul în care „zonele favorabile răspândirii malariei se vor schimba”.
Oamenii de știință au subliniat faptul că stabilirea legăturilor dintre climă şi bolile infecţioase și modelarea climatică pot ajuta la anticiparea epidemiilor.
În prezent, temperaturile locale şi previziunile privind precipitaţiile sunt deja folosite pentru a prezice creşterea numărului de cazuri de febră denga, dar ele oferă doar informaţii pe termen scurt şi nu sunt întotdeauna fiabile.
Indicele bazinului Oceanului Indian (IOBW), care măsoară media anomaliilor de temperatură la suprafaţa apei, ar putea fi o alternativă. De altfel, un studiu recent relevă o corelaţie strânsă între fluctuaţiile IOBW şi epidemiile de febră denga atât în emisfera sudică, cât şi în cea nordică.
CITEȘTE ȘI: Dispariția speciilor. Multe viețuitoare nu se pot adapta schimbărilor climatice
Deoarece studiul a fost retrospectiv, potenţialul predictiv al IOBW nu a fost dovedit, dar monitorizarea acestui indice ar putea ajuta autorităţile din multe ţări să fie mai bine pregătite.
Jason Rohr a subliniat faptul că toate aceste informații conduc spre o singură concluzie și anume că omul trebuie să conștientizeze că între combaterea schimbărilor climatice și combaterea bolilor infecţioase există o legătură foarte strânsă, iar pentru a se salva trebuie să acționeze urgent.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Pixabay.com
CITEȘTE ȘI: Dispariția unui număr foarte mare de specii de plante lasă oamenii fără medicamente
