Participarea la diferite tipuri de jocuri, dezlegarea de cuvinte încrucișate, redactarea de scrisori sau învățarea a ceva nou sunt asociate cu riscul redus de demență la adulții în vârstă. Informațiile apar într-un studiu amplu, realizat pe termen lung și publicat de JAMA Network Open.
O echipă de cercetători din Melbourne și din SUA a urmărit un număr de 10.318 de australieni, persoane cu vârste înaintate, pe o perioadă de zece ani (2010-2020), colectând informații detaliate despre tipurile de activități de agrement în care au fost antrenați.
Specialiștii au efectuat evaluări cognitive și, în parallel, controale regulate ale stării de sănătate. Dr. Joanne Ryan de la Universitatea Monash, coautor al lucrării spune că „descoperirile arată că implicarea în activități de stimulare mentală poate ajuta la menținerea funcției cognitive și poate ajuta la întârzierea apariției demenței Importanța activității fizice este cunoscută deja. Trebuie să ne gândim să ne ajutăm să ne menținem mintea stimulată.”, scrie revista australiană Cosmos.
Activitățile adulților care implică utilizarea cuvintelor, cum ar fi scrisul, folosirea unui computer sau participarea la diferite cursuri de pregătire au fost asociate cu un risc cu 11% mai mic de demență. De asemenea, activitățile active de sănătate mintală, cum ar fi jocuri sau puzzle-uri, au fost asociate cu un risc cu 9% mai mic.
În schimb, activitățile creative, cum ar fi cele meșteșugărești (olăritul sau prelucrarea lemnului) și activitățile mentale pasive (cititul cărților, privitul la televizor sau ascultarea radioului) au redus riscurile, dar într-o măsură mai mică.
Activitățile sociale nu au fost asociate cu riscul de demență. Ryan spune că lucrul acesta a fost „un pic neașteptat”. Dar ea susține că este posibil ca unul dintre motive să constea în faptul că cei care s-au oferit voluntari să participe la studiu au fost deja implicați social.
Vârsta medie a participanților la studiu a fost de 73,8 ani. Datele studiului arată că doar aproximativ 2% dintre ei au dezvoltat demență.
Dr. Joanne Ryan apreciază că riscul de demență variază în funcție de vârstă și de starea de sănătate a persoanelor. De exemplu, „știm că riscul de demență crește de fapt exponențial pe măsură ce treci de vârsta de 80 -90 de ani”.
Studierea demenței este o prioritate pentru sistemul medical, în contextul în care, la nivel global, se înregistrează peste 50 de milioane de pacienți diagnosticați cu această boală.
Ce este demența?
Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demență. Demența produce, în principal, dificultăți de memorie și raționament. De exemplu, învățarea de informații noi este mai grea și totodată este mai dificil să-ți amintești evenimente sau fapte recente, numere de telefon, detalii despre programări și întâlniri. De asemenea, este mai greu să-ți mai amintești numele unor persoane, localități și poate fi dificil de comunicat cu alți oameni.Din această cauză bolnavul poate deveni frustrat și deprimat, iar uneori chiar îi poate acuza pe alții de dispariția unor obiecte care de fapt s-au rătăcit.Uneori bolnavii cu demență nu își dau seama ce se întâmplă cu ei și se supără atunci când alții încearcă să-i ajute.Demența a afectat dintotdeauna oamenii care au supraviețuit până la vârste înaintate, dar este o condiție medicală care a devenit proeminentă mai ales în secolul XX ca urmare a creșterii fără precedent a numărului de persoane vârstnice în toată lumea.Cuvântul demență este de origine latină, fiind creat dintr-un prefix cu sens privativ și un substantiv derivat din mens (suflet, spirit, inteligență). În vocabularul psihiatric, termenul a suferit o evoluție semantică notabilă, înlocuind atât în psihiatria franceză, cât și în cea germană paradigma alienației mintală.Studiul demențelor a înregistrat o importanță progresivă în cursul ultimilor douăzeci de ani, din partea neurologilor, neuropsihologilor, cercetătorilor și clinicienilor.Deteriorarea din demență trebuie să fie suficient de severă pentru a compromite autonomia bolnavului în viața sa socială sau profesională, precum și asupra faptului că această alterare este depresivă în timp.
Statistici îngrijorătoare
- La fiecare trei secunde, cineva din lume dezvoltă demență.
- Sunt peste 50 de milioane de persoane care trăiesc cu demență în întreaga lume, și se așteaptă ca numărul acesta să se dubleze la fiecare 20 de ani, ajungând la 152 milioane până în 2050.
- Costul global anual al demenței depășește un miliard de dolari SUA, cost care se va dubla până în anul 2030.
- Din cele 50 de milioane de persoane cu demență, aproape 60% locuiesc în țările cu venituri mici și medii.
- În fiecare an, există aproape zece milioane de cazuri noi.
- Proporția estimată a populației în vârstă de 60 de ani și peste cu demență, la un moment dat, este cuprinsă între 5-8%.
- În prezent, demența reprezintă a cincea principală cauză de deces.
- În Europa erau 46 de milioane de bolnavi diagnosticați în 2015 și se preconizează că vor fi 100 de milioane în 2050.
- În țara noastră sunt 300.000 de bolnavi diagnosticați cu boala Alzheimer, mult peste media europeană, la care se adaugă cei care sunt îngrijiți de familie și sunt nediagnosticați.
România, cu o populație tot mai îmbătrânită, riscă să devină o uriașă rezervație a oamenilor fără memorie, cărora li se adaugă și cei ce suferă de alte forme de demență.
