Într-un cimitir antic din Abusir, egiptologii au descoperit un mormânt bogat decorat, aparținând unui scrib regal egiptean pe nume Djéhoutyemhat, care a murit la vârsta de 25 de ani. Camera lui funerară conținea, printre alte descoperiri fascinante, scrieri de texte cu puteri protectoare.
În nordul țării faraonilor, între siturile importante de la Giza și Saqqara și la douăzeci și cinci de kilometri de Cairo, arheologii explorează și complexul antic piramidal Abusir – denumit în colecția egipteană antică Per Ousir, „sălașul lui „Osiris”. În timpul dinastiei egiptene a 26-a și a 27-a (664-404 î.Hr.), partea de vest a servit drept cimitir, unul dintre cele cunoscute în Egiptul antic, conținând corpurile înalților oficiali și comandanților militari.
Cu toate acestea, în timpul săpăturilor efectuate în aprilie și mai, specialiștii au descoperit mormântul „bogat decorat” al unuia dintre acești demnitari egipteni antici necunoscuți anterior, un scrib regal numit „Djéhoutyemhat” (Jahuti Im Hat), anunță revista franceză GEO. Potrivit Institutului Egiptologic Ceh de la Universitatea Charles din Praga, care a condus cercetările și a împărtășit rezultatele, mormântul aceastui scrib a fost plin de formule magice, menite în special să protejeze decedatul de mușcăturile de șarpe.
Partea superioară a mormântului (se afla deasupra pământului) pare să fi fost distrusă în vremuri străvechi. Însă camera funerară, situată în fundul unei fântâni de aproape 15 metri adâncime – de aceea acest tip de înhumarem se numește „mormânt de fântână” – s-a păstrat departe de privirile indiscrete, conservînd textele și ornamentele vechi de peste două milenii.
Pereții săi de sud și de vest au fost gravați cu scene de ofrande rituale. Pe tavan, desenele reprezentau călătoriile Soarelui pe cer, cu răsăriturile și apusurile sale. Totuși, locul conținea puține obiecte, în afară de ceramică (castroane, borcane). Ca și alte morminte, și acesta a fost jefuit, probabil încă din secolul al V-lea d.Hr., speculează echipa de cercetare.
Poate cea mai fascinantă descoperire a fost pe peretele de nord al camerei funerare, la intrare, unde oamenii de știință au identificat o serie lungă de formule magice împotriva mușcăturilor de șarpe. „La acea vreme, șerpii veninoși erau o realitate de zi cu zi”, a declarat, pentru Newsweek, Miroslav Bárta, arheolog la Institutul Egiptologic Ceh și director al misiunii.
Un studiu recent publicat în jurnalul Environmental Archaeology, bazat pe descrierile acestor reptile din Papyrus Brooklyn 35.1446 (datat în jurul anilor 660-330 î.Hr.), a arătat că în climatele mult mai umede ale Egiptului antic timpuriu se găseau multe specii periculoase, care astăzi nu se mai află pe acest teritoriu.
O gamă mult mai diversă de șerpi decât ne-am imaginat trăia în țara faraonilor – ceea ce explică și de ce autorii egipteni erau atât de preocupați de tratarea mușcăturilor de șarpe!, scriu autorii studiului în The Conversation.
Interesant este că, în timp ce reptilele menționațe în mormântul lui Djéhoutyemhat erau considerate periculoase, ele păreau, prin vrăji, să acționeze și ca protectori puternici.
Inscripțiile au inclus și extrase din Cartea Morților, ale cărei formule funerare înscrise în morminte aveau aceeași funcție: „asigurarea intrării fără probleme a defunctului în viața veșnică”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Turismului și Antichităților din Egipt.
Djéhoutyemhat, un scrib cu probleme grave ale oaselor
În încăpere, un sarcofag mare de piatră a fost acoperit cu imagini ale lui Isis, Nephthys, Imentet și alte zeități, însoțite de inscripții hieroglifice în care oferă protecție morților. „Zeița Occidentului [Imentet], înfățișată în interiorul sarcofagului, reprezintă un protector și un ghid, precum și mama simbolică a defunctului”, a explicat Jiří Janák, expert al Institutului Egiptologic Ceh în interpretarea textelor religioase și magice antice.
Mumia, însăși, nu mai era în sicriu. Cu toate acestea, cercetătorii au reușit să identifice mai multe oase împrăștiate din scheletul lui Djéhoutyemhat. Analiza sa antropologică a relevat că fostul demnitar regal a murit la o vârstă relativ fragedă, în jur de 25 de ani.
Studiul rămășițelor sale a mai relevat că prezenta semne de probleme de sănătate legate de profesia sa sedentară, scrib, unde, cel mai probabil, a stat perioade lungi de timp; uzura coloanei vertebrale, precum și osteoporoza severă (deteriorarea țesutului osos).
Djéhoutyemhat a trăit într-o perioadă tulbure din istoria Egiptului antic, când regiunea a fost invadată de perși. „Această nouă descoperire, combinată cu descoperirile noastre anterioare din acest sit, ne va permite să înțelegem mai bine schimbările istorice care au avut loc [în timpul] secolelor VI-V î.Hr.”, a subliniat arheologul Ladislav Bareš, care a participat la săpături. În urmă cu un an, echipa, respectivă a descoperit mormântul războiniculi „Wah-ib-Ra”.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Český egyptologický ústav FF UK
