Cel mai recent raport al Băncii Mondiale (BM) evidențiază faptul că preţurile energiei sunt estimate să crească cu 24% în 2026, atingând cel mai ridicat nivel de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Această majorare are loc pe fondul impactului major al conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieţelor globale de materii prime.
Experții care au realizat această analiză apreciază că, per ansamblu, preţurile materiilor prime sunt prognozate să avanseze cu 16% în acest an, impulsionate de scumpirea energiei şi a îngrăşămintelor, dar şi de niveluri record pentru mai multe metale esenţiale. În consecință sunt așteptate efecte semnificative asupra economiei globale, inclusiv asupra creării de locuri de muncă şi asupra dezvoltării economice.
Specialiștii își argumentează previziunile amintind că războiul care a implicat atacuri asupra infrastructurii energetice şi perturbări ale transportului prin Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 35% din comerţul maritim global cu petrol, a generat cel mai mare şoc de aprovizionare cu ţiţei din istorie, cu o reducere iniţială de circa 10 milioane de barili pe zi.
Chiar şi după o uşoară temperare, preţul petrolului Brent era la jumătatea lunii aprilie cu peste 50% mai mare decât la începutul anului. Cotaţia medie este estimată la 86 de dolari pe baril în 2026, faţă de 69 de dolari în 2025, în scenariul în care perturbările majore se atenuează în luna mai, iar traficul prin Ormuz revine treptat la normal până la finalul anului.
„Războiul afectează economia globală în valuri: mai întâi prin creşterea preţurilor energiei, apoi ale alimentelor şi, în final, prin inflaţie mai ridicată, care va duce la dobânzi mai mari şi costuri mai ridicate ale datoriei”, a punctat Indermit Gill, economist-şef al Băncii Mondiale.
Populaţiile sărace şi economiile în curs de dezvoltare au cel mai mult de suferit
Raportul indică faptul că populaţiile sărace şi economiile în curs de dezvoltare vor fi cele mai afectate. Sunt regiunile în care o parte mai mare din venituri este alocată alimentelor şi energiei, în contextul unor niveluri deja ridicate ale datoriei.
Analiza mai arată că preţurile îngrăşămintelor sunt prognozate să crească cu 31% în 2026. De asemenea, este așteptată inclusiv o majorare de 60% a preţului ureei, iar aceste fenomene vor reduce accesibilitatea pentru fermieri şi vor afecta producţiile agricole viitoare.
În acest context, World Food Programme trage un semnat de alarmă, avertizând că până la 45 de milioane de persoane ar putea ajunge în insecuritate alimentară severă dacă războiul se prelungeşte.
Scumpirea materiilor prime va alimenta inflaţia
Totodată, Banca Mondială apreciază că preţurile metalelor de bază, precum aluminiul, cuprul şi staniul, vor atinge niveluri record, pe fondul cererii ridicate din industrii precum centrele de date, vehiculele electrice şi energia regenerabilă. De asemenea, metalele preţioase continuă să înregistreze creşteri puternice, cu o majorare medie estimată de 42% în acest an, pe fondul incertitudinilor geopolitice.
Scumpirea materiilor prime va alimenta inflaţia şi va încetini ritmul de creştere economică la nivel global. În economiile emergente, inflaţia este estimată la 5,1% în 2026, peste nivelul anticipat anterior şi în creştere faţă de 4,7% anul trecut. Ritmul de creştere economică este prognozat la 3,6%, în scădere faţă de estimările anterioare.
Analiștii au luat în calcul și un posibil scenariu al unei escaladări a conflictului. În aceste condiții, preţul petrolului ar putea ajunge la o medie de 115 dolari pe baril în 2026, ceea ce ar amplifica efectele asupra inflaţiei, care ar putea urca la 5,8% în economiile în curs de dezvoltare.
„Succesiunea şocurilor din ultimul deceniu a redus semnificativ spaţiul fiscal disponibil pentru a răspunde acestei crize energetice istorice”, a explicat Ayhan Kose, economist-şef adjunct al Băncii Mondiale, atrăgând atenția că guvernele ar trebui să evite măsuri generale de sprijin şi să se concentreze pe ajutor ţintit pentru gospodăriile vulnerabile.
Raportul mai arată că volatilitatea preţurilor petrolului în perioade de tensiuni geopolitice este de aproximativ două ori mai mare decât în perioadele stabile, iar o scădere de 1% a producţiei poate duce, în medie, la o creştere de 11,5% a preţurilor. Aceste efecte se transmit şi către alte pieţe, inclusiv gazele naturale şi îngrăşămintele, cu impact asupra securităţii alimentare şi reducerii sărăciei.
