Demența este o boală care s-a extins cu repreziciune la nivel global, oamenii de știință fiind într-o continuă căutare a unor soluții menite să ajute la stoparea acestui fenomen. Se știe deja că mișcarea fizică, indiferent de forma sa, este un protector puternic împotriva riscului de demenţă. Mai nou, un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea South Australia (UniSA) evidențiază faptul că implicarea în activităţi stimulative din punct de vedere mintal în timpul liber, cum ar fi cititul, poate fi benefică pentru sănătatea creierului.
Experții atrag atenția că, dacă vreți să vă salvați creierul și să evitați demența, este indicat să înlocuiți privitul la televizor şi jocurile video cu…cititul.
CITEȘTE ȘI: Mai mult decât un joc. Cuvintele încrucișate și puzzle-urile reduc riscul de demență
Studiul s-a axat pe analizarea activităţilor sedentare (care sunt realizate în timp ce oamenii stau aşezaţi) pentru a vedea în ce măsură sunt bune pentru funcţia cognitivă. Astfel, specialiștii au evaluat tiparele de activitate pe o perioadă de 24 de ore observate la 397 de adulţi cu vârste peste 60 de ani şi au descoperit că activităţile stimulative din punct de vedere social sau mintal, cum ar fi cititul, cântatul la instrumente muzicale, lucrul manual sau vorbitul cu alte persoane, sunt benefice pentru memorie şi abilităţile cognitive. În schimb, privitul la televizor şi jocurile video sunt dăunătoare.
Oamenii de știință sunt de părere că descoperirile ar putea contribui la reducerea riscului de tulburări cognitive, inclusiv al riscului de demenţă.
„Ştim deja că activitatea fizică este un protector puternic împotriva riscului de demenţă, iar acest lucru ar trebui cu siguranţă prioritizat în încercarea de îmbunătăţire a sănătăţii cerebrale. Dar până acum n-am explorat în mod direct dacă creierul nostru poate beneficia prin înlocuirea unei activităţi sedentare cu o alta”, a explicat Maddison Mellow, coautoare a studiului şi cercetătoare în cadrul UniSA.
CITEȘTE ȘI: Planeta îmbătrânește! Demența și AVC-ul sunt principalele probleme de sănătate la nivel global
Cercetătoarea a a recomandat fragmentarea timpului petrecut în faţa televizorului sau jucând jocuri video prin runde a câte cinci minute de activitate fizică sau o activitate sedentară mai angajantă din punct de vedere cognitiv.
Datele statistice deținute de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) indică faptul că peste 55 de milioane de persoane suferă de demenţă la nivel global, iar aproape 10 milioane de cazuri noi sunt diagnosticate anual.
Ce este demența?
Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demență. Demența produce, în principal, dificultăți de memorie și raționament. De exemplu, învățarea de informații noi este mai grea și totodată este mai dificil să-ți amintești evenimente sau fapte recente, numere de telefon, detalii despre programări și întâlniri. De asemenea, este mai greu să-ți mai amintești numele unor persoane, localități și poate fi dificil de comunicat cu alți oameni.Din această cauză bolnavul poate deveni frustrat și deprimat, iar uneori chiar îi poate acuza pe alții de dispariția unor obiecte care de fapt s-au rătăcit.Uneori bolnavii cu demență nu își dau seama ce se întâmplă cu ei și se supără atunci când alții încearcă să-i ajute.Demența a afectat dintotdeauna oamenii care au supraviețuit până la vârste înaintate, dar este o condiție medicală care a devenit proeminentă mai ales în secolul XX ca urmare a creșterii fără precedent a numărului de persoane vârstnice în toată lumea.Cuvântul demență este de origine latină, fiind creat dintr-un prefix cu sens privativ și un substantiv derivat din mens (suflet, spirit, inteligență). În vocabularul psihiatric, termenul a suferit o evoluție semantică notabilă, înlocuind atât în psihiatria franceză, cât și în cea germană paradigma alienației mintală.Studiul demențelor a înregistrat o importanță progresivă în cursul ultimilor douăzeci de ani, din partea neurologilor, neuropsihologilor, cercetătorilor și clinicienilor.Deteriorarea din demență trebuie să fie suficient de severă pentru a compromite autonomia bolnavului în viața sa socială sau profesională, precum și asupra faptului că această alterare este depresivă în timp.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Pixabay.com
CITEȘTE ȘI:CITEȘTE! Lectura unui roman captivant influențează pozitiv creierul
