Arta este modalitatea cea mai frumoasă prin care oamenii pot învăța să trăiască împreună, să comunice fără a exista bariere de limbă sau cultură. Arta desființează granițe, unește popoare, oprește războaie și ne ajută să descoperim infinitele frumuseți pe care omul le are la picioare sale, dar pe care le ignoră de multe ori în această goană a sa nebună de a supraviețui. Prin artă omul trăiește pur și simplu!
Ordinea Zilei demarează o nouă campanie menită să aducă în prim-plan artiști români sau străini, oameni care prin munca lor dăruiesc frumosul, făcând lumea mai bună.
Pe Feras Sarmini l-am cunoscut în urmă cu cinci ani. La vremea respectivă documentam o serie de articole dedicate străinilor care au ales România pentru a studia.
Printre cei cu care am stat de vorbă s-a aflat și Feras. În 2019 era bursier al statului român, fiind doctorand la Universitatea Națională de Muzică din București.
„Mă numesc Feras și sunt violonist. Sunt pasionat de muzică din copilărie și am ales-o ca mod de viață. Muzica a fost cea care m-a condus la București, iar ceea ce trăiesc eu acum este o etapă pe care o consider un reper în călătoria mea muzicală. M-am născut și am locuit în Siria, unde am terminat liceul și am obținut licența, iar după o vreme am fost unul dintre cei norocoși să obțin o bursă într-un alt colț al acestei lumi, în București”, mi-a spus Feras Sarmini la prima noastră discuție.
CITEȘTE ȘI: Feras Sarmini, muzicianul pe care Bucureștiul l-a ales și i-a permis să se dezvolte prin artă
Între timp și-a susținut teza, finalizându-și studiile doctorale. Mai mult, a decis să se stabilească definitiv în țara care l-a adoptat și care i-a permis să se dezvolte prin artă și a aplicat pentru a obține cetățenia română.
Astăzi, Feras Sarmini este român cu acte în regulă și își trăiește viața prin muzică, dedicându-și tot timpul pasiunii care i-a permis să plece dintr-o țară măcinată de conflicte – Siria – și să vină în România, locul în care poate munci în pace.
Obținerea cetățeniei române a fost un pas important în viața sa, deschizând noi oportunități și perspective în fața artistului care își dorește ca munca sa să ajungă la cât mai mulți oameni. „A fost un pas important în parcursul meu personal și profesional, care mi-a oferit noi oportunități de creștere și dezvoltare și m-a ajutat să mă simt mai conectat și implicat în viața și cultura României.”, subliniază interlocutorul Ordinea Zilei.
CITEȘTE ȘI: Mariano Castro, un soldat al artei care luptă pentru o lume mai bună
În ultimii cinci ani, a trecut prin întâmplări majore, unele extrem de dureroase, altele fericite. Dar din fiecare lecție ce i-a fost oferită a avut de învățat și și-a extras puterea pentru a merge mai departe.
„În decursul acestor aproape cinci ani, viața mea a fost marcată de o serie de evenimente semnificative și transformatoare. Una dintre cele mai grele pierderi a fost decesul tatălui meu, un pictor care a avut o influență profundă asupra mea în calitate de muzician. Această pierdere mi-a provocat o suferință și o durere imensă și a fost o experiență emoțională extrem de dificil de gestionat”, povestește interlocutorul Ordinea Zilei.
Muzica este un limbaj universal
Despărțirea de părintele său l-a sfâșiat, dar în același timp l-a ambiționat, făcându-l să-și dorească și mai mult să reușească în tot ceea ce și-a propus. Astfel că și-a finalizat cu succes studiile doctorale, un proces care a fost plin de provocări și sacrificii, dar care l-a ajutat să crească și să se dezvolte în moduri pe care nu și le putea imagina înainte. „De asemenea, am avut privilegiul de a studia și practica muzica pe un instrument special – politiki lyra (lira orașului, cu referire la Constantinopol), care mi-a oferit o mai mare înțelegere a diversității culturale și muzicale.”, precizează artistul.
Lucrarea sa de doctorat s-a concentrat pe o temă interesantă, în contextul în care se discută foarte mult despre globalizare și despre consecințele rezultate de aici: „Muzica clasică instrumentală în Imperiul Otoman”, iar cercetarea pe care a făcut-o a evidențiat rolul major pe care această artă l-a avut în relaționarea între diferitele etnii și comunități din cadrul imperiului.
„Această formă de muzică nu a servit doar ca mijloc de divertisment și expresie artistică, ci și ca un factor de coeziune socială și culturală într-o societate caracterizată de diversitate etnică și religioasă. În cadrul vast al Imperiului Otoman, muzica otomană a fost un element al vieții cotidiene și al identității culturale pentru o gamă largă de comunități, incluzând turcii, armenii, grecii, evreii, arabii, kurzii și alte grupuri etnice, din mijlocul cărora au ieșit mulți compozitori cu o mare contribuție la evoluția muzicii otomane și care au introdus în ea multe elemente noi specifice culturii sau etniei din care proveneau. Astfel, muzica a jucat un rol semnificativ în promovarea înțelegerii și coeziunii sociale între comunitățile respective în cadrul Imperiului Otoman, oferind un teren comun în care oamenii se puteau conecta și interacționa într-un mod pașnic și creativ.”, explică artistul.
El punctează faptul că nu putem vorbi despre muzică în general, deoarece fiecare limbaj muzical are elementele sale esențiale pentru a fi înțeles, iar muzica fiecărei culturi reprezintă un limbaj distinct.
„Chiar dacă există elemente comune între diferitele culturi muzicale, fiecare are și trăsături specifice pentru a fi înțeleasă în profunzime. În ceea ce privește muzica otomană, aceasta s-a bazat pe sisteme muzicale inspirate din teoriile grecești antice, dar a suferit influențe dintr-o varietate de culturi, mai ales după ce Imperiul Otoman s-a extins pe un teritoriu vast, inclusiv în Balcani și în alte regiuni. Acest amestec cultural bogat a creat o muzică otomană care servește ca un liant între diverse culturi și care a fost influențată și a influențat la rândul său alte stiluri muzicale”, apreciază Feras.
În acest context, el amintește faptul că personalități remarcabile din diverse regiuni, precum Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei, sau polonezul Wojciech Bobowski, au contribuit la dezvoltarea și conservarea muzicii otomane prin sistemele lor proprii de notație muzicală.
„Aceste contribuții au ajutat la păstrarea și transmiterea moștenirii muzicale otomane în timp. Toate aceste aspecte, alături de altele, au contribuit la faptul că muzica otomană a devenit bine primită și înțeleasă în mare măsură în acea eră, transformându-se într-o formă de artă fără frontiere într-o zonă largă din lume. În era globalizării și a tehnologiei, granițele muzicale devin din ce în ce mai permeabile. Accesul la o varietate de stiluri muzicale din întreaga lume este acum mai ușor ca niciodată, iar artiștii sunt încurajați să îmbine diferite influențe și tradiții în creațiile lor. Globalizarea și instrumentele precum televiziunea și internetul au contribuit la răspândirea diverselor genuri muzicale și la consolidarea ideii că muzica este un limbaj universal. Astfel, muzica servește ca un mijloc de comunicare și înțelegere între oameni cu tradiții și contexte culturale diferite, contribuind la schimburile culturale și artistice la nivel global.”, completează muzicianul.
Feras Sarmini mărturisește că, din perspectiva studiilor sale, își dorește să continue cercetarea asupra modalităților de integrare a elementelor muzicii orientale bazate pe sistemul maqam (makam) în muzica clasică contemporană, sperând că lucrările lui vor contribui la susținerea unei mișcări avangardiste a compozitorilor care explorează și integrează noi elemente din muzica maqam. „O astfel de abordare ar oferi o perspectivă inovatoare asupra posibilităților de extindere și diversificare a expresiei muzicale”, susține violonistul.
Inima îi bate în ritmul muzicii
Interlocutorul Ordinea zilei este mereu într-o continuă căutare, dezvoltând noi și noi proiecte. Unul dintre ele este „Battements de l’Orient”, care poate fi tradus „Bătăile Orientului”, cu trimitere la ritmurile inimii care bat cu accente orientale. „Este un proiect muzical multicultural, inițiat și conceput în anul 2019. Proiectul se concentrează pe muzici și ritmuri tradiționale și etnice, facilitând un dialog muzical bogat prin colaborarea cu muzicieni internaționali din culturi diferite. Fiecare concert din cadrul proiectului este conceput în mod unic, prezentând teme și formații diverse de muzicieni sau integrând alte forme artistice precum dansul, arta plastică sau arte vizuală. Am avut o colaborare fructuoasă cu muzicieni profesioniști din România, contribuind la interpretarea și înțelegerea muzicii bazate pe sistemul modal maqam, inclusiv microintervalele și ornamentațiile stilistice specifice acestui gen muzical.”, detaliază Feras.
În cadrul acestui proiect, artistul va dezvolta teme muzicale inedite în concordanță cu noile sale cercetări. „De asemenea, doresc să explorez cântatul la noi instrumente vechi sau exotice din diferite culturi, având stiluri de interpretare diverse, pentru a înțelege mai bine vastitatea muzicală a lumii și pentru a îmbogăți experiența mea muzicală.”, adaugă interlocutorul Ordinea Zilei.
Partituri dragi sufletului său
Feras este un artist care respiră prin muzica sa, fiind profund îndrăgostit de tot ceea ce este frumos. Chiar dacă a învățat să cânte la mai multe instrumente, vioara rămâne prima sa dragoste.Sunt multe compozițiile pentru vioară care îl fac să adore acest instrument, dar dintre ele se detașează câteva lucrări despre care a precizat că ocupă un loc special în inima sa.Prima dintre ele este Concertul pentru vioară nr. 1 de Sergei Prokofiev. „În primul rând, mă fascinează contrastul său puternic între pasaje lirice și melodioase și secțiuni pline de forță și energie. Prokofiev își utilizează geniul compozițional pentru a crea o lucrare care explorează o gamă largă de emoții și stări, de la melancolie la exuberanță.”, apreciază muzicianul.A doua este „Poème” de Ernest Chausson, lucrare care emite o frumusețe poetică și o melancolie subtilă care îl cuceresc de fiecare dată. „Melodiile sale lirice și armoniile bogate mă transportă într-o lume de vis, în care muzica devine o exprimare pură a emoțiilor profunde și a sentimentelor subtile”, subliniază interlocutorul Ordinea Zilei.De asemenea, „Tzigane” este o explozie de energie și pasiune, care demonstrează geniul lui Ravel în captarea esenței muzicii țigănești. „Virtuozitatea necesară pentru a interpreta această lucrare este impresionantă, iar fiecare notă emite un foc interior și o vitalitate debordantă, transmițând o gamă largă de emoții și sentimente către ascultători, de la bucurie și extaz, până la melancolie și nostalgie.”, mai spune Feras.Și „Chaconne” din Partita nr. 2 pentru vioară solo de Johann Sebastian Bach este o lucrare monumentală, una dintre cele mai mari comori ale repertoriului pentru vioară solo. „Structura sa complexă și profunditatea emoțională o fac o experiență muzicală cu totul aparte. Interpretarea Chaconnei este un adevărat test de virtuozitate și sensibilitate, care mă provoacă mereu să explorez noi înțelesuri în muzică.”, comentează artistul.Totodată, „Fratres” de Arvo Pärt este o lucrare minimalistă care îl impresionează prin simplitatea sa uluitoare și prin puterea sa de a crea o atmosferă de meditație și introspecție. „Fiecare notă este plină de semnificație și îmi oferă oportunitatea de a reflecta și de a călători în lumea interioară a emoțiilor și a contemplării.”, detaliază muzicianul.
Muzicieni pe care îi admiră
În lumea artistică sunt multe personalități pe care le admiră, dar dintre muzicieni Feras a nominalizat trei nume despre care spune că pot reprezenta modele pentru orice tânăr care aspiră la o carieră în acest domeniu. „Admir profunzimea și dedicarea lui Jordi Savall față de muzica veche și tradițională. Ca violist și dirijor, Savall este cunoscut pentru abordarea sa minuțioasă și pasionată a muzicii istorice. El reușește să creeze interpretări autentice și captivante ale repertoriului său vast, aducând la viață compoziții vechi și rareori interpretate. În plus, activitatea sa în promovarea dialogului intercultural prin intermediul muzicii este admirabilă și inspirațională. Admir diversitatea și profunzimea cunoștințelor muzicale ale lui Ross Daly, precum și abilitatea sa de a conecta diferite tradiții muzicale din întreaga lume. Ca muzician și compozitor, Daly este cunoscut pentru abordarea sa exploratorie și inovatoare, care îmbină elemente din muzica tradițională a Greciei, Turciei, Orientului Mijlociu și altor culturi. Admir nu doar virtuozitatea și expresivitatea lui Yo-Yo Ma în interpretarea violoncelului, ci și angajamentul său față de folosirea muzicii ca mijloc de dialog și conectare între culturi. Proiectul său „Drumul Mătăsii” (Silk Road Project) exemplifică acest angajament, aducând împreună artiști și tradiții muzicale din întreaga lume într-un spirit de colaborare și schimb cultural.”, își argumentează violonistul alegerile.
Cultura României s-a schimbat mult în ultimul deceniu
Deși s-ar putea să existe persoane care vor dori să-l contrazică, Feras Sarmini susține că este posibil să trăiești din muzică. Totuși, acest lucru poate fi o provocare și necesită angajament, dedicare și uneori flexibilitate în abordarea carierei muzicale. „Cu toate acestea, este important să reținem că viața de muzician poate fi uneori imprevizibilă și instabilă, iar succesul poate necesita multă muncă și perseverență. Este important să ai o abordare realistă și să fii deschis să explorezi diferite căi și oportunități în cariera ta muzicală.”, transmite artistul.
Din punctul său de vedere, în ultimul deceniu, se pot observa câteva schimbări semnificative în lumea culturală din România. „S-a înregistrat o creștere a diversității și a accesibilității în ceea ce privește evenimentele culturale, cu apariția unor noi festivaluri, expoziții și manifestări artistice în diferite orașe din țară. De asemenea, am remarcat o mai mare implicare a publicului în viața culturală, cu o creștere a numărului de participanți la evenimente și o mai mare apreciere pentru arta locală și tradițiile culturale românești. Totuși, în ciuda acestor schimbări pozitive, lumea culturală se confruntă în continuare cu provocări, cum ar fi lipsa finanțării adecvate pentru proiecte culturale, infrastructura culturală învechită și nevoia de a atrage și de a menține noi talente în industria artistică.”, atrage atenția interlocutorul Ordinea Zilei.
În acest context, el are și un mesaj pentru publicul din România: „Să continue să sprijine arta și cultura locală. Participarea la spectacole, teatre, vizitarea muzeelor, galeriilor de artă și susținerea artiștilor români sunt aspecte importante pentru menținerea vieții culturale și a identității culturale a țării.”.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Ordinea Zilei
CITEȘTE ȘI: Mircea Popițiu, artistul navigator pe Marea Culorilor
