Este evident că depresia este boala secolului în care trăim. Vârsta celor care acuză simptomele acestei afecțiuni a coborât foarte mult, copiii și adolescenții fiind printre cei care ajung să dezvolte depresie. Oamenii de știință sunt într-o căutare continuă a unor tratamente care să ajute persoanele aflate în astfel de situații. Un studiu prezentat recent în Journal of Affective Disorders oferă o soluție simplă: alergarea.
Nu e vorba despre niciun medicament sofisticat, ci despre un regim de viață care să includă mișcarea. De altfel, exercițiile fizice au fost considerate ani la rând de către medici drept un „antidepresiv natural”, iar cercetarea de acum vine să confirme acest lucru.
Autoarea studiului este Brenda Penninx, profesor de epidemiologie psihiatrică şi vicepreşedinte al departamentului de psihiatrie de la Centrul Medical al Universităţii din Amsterdam, Ţările de Jos. Expertul și-a prezentat concluziile, weekendul trecut, la congresul Colegiului European de Neuropsihofarmacologie (ECNP).
Timp de patru luni, specialistul a urmărit impactul practicării alergării asupra anxietăţii şi depresiei în comparaţie cu un antidepresiv obişnuit. Iar concluzia a fost în favoarea sportului, nu a medicamentului.
CITEȘTE ȘI: Terapia prin dans. Învață să te vindeci prin mișcare!
Grupul analizat a fost format din 140 de pacienţi cu depresie și anxietate. Cercetătoarea a constatat că în cazul celor care au practicat sesiuni de alergare în grup – două sau trei alergări de 45 de minute pe săptămână – nivelul de depresie a scăzut comparativ cu persoanele care au luat escitalopram, un medicament care aparţine clasei inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei.
Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) acţionează prin creşterea nivelului de serotonină, un neurotransmiţător care reprezintă un factor esenţial în ceea ce priveşte reglarea stării de spirit, dar şi în cazul depresiei şi anxietăţii.
Mai mult, cei care şi-au tratat depresia cu exerciţii fizice au beneficiat de o recompensă suplimentară, cu îmbunătăţiri observate la nivelul sănătăţii fizice. Brenda Penninx a punctat că grupul acesta „a slăbit, şi-a îmbunătăţit forma fizică şi şi-a redus ritmul cardiac şi tensiunea arterială”. În schimb, în cazul grupului care a luat medicamente nu au fost observate aceste beneficii.
Atenție la stilul de viață!
Oamenii sunt comozi, iar atunci când sunt diagnosticați cu o anumită afecțiune aleg calea cea mai simplă pentru ei în speranța vindecării. La fel se întâmplă și în cazul celor care dezvoltă depresie. Mulți dintre ei nu conștientizează faptul că, înainte de a ajunge la medicamente, este bine să se gândească și la alternative mai puțin agresive pentru organismul lor. Iar sportul este o soluție.
De altfel, schimbarea stilului de viață reprezintă o variantă eficientă și în cazul altor boli. Să luăm ca exemplu diabetul. Această boală este foarte bine ținută sub control dacă sunt modificate obiceiurile alimentare, dacă se face mișcare și dacă este scăzută greutatea corporală. Medicamentele au rolul lor, dar pentru un tratament eficient se impune efort suplimentar din partea pacientului. Vindecare necesită, în primul rând, voință.
Despre voință este vorba și în cazul celor care au depresie. Rezultatele cercetării realizate de Brenda Penninx sugerează foarte clar că „ar trebui să acordăm mult mai multă atenţie îmbunătăţirii stilului de viaţă în îngrijirea sănătăţii mintale”.
Grupul implicat în studiu a fost împărțit în două categorii. Prima dintre ele a optat pentru tratarea depresiei cu sesiuni de alergare programate pe o perioadă de patru luni. Cealaltă categorie a ales să ia escitalopram.
CITEȘTE ȘI: Mișcarea intensă practicată de la vârsta mijlocie reduce riscul de moarte timpurie
Chiar dacă în ambele categorii au existat și pacienți care nu au avut niciun beneficiu în ceea ce priveşte reducerea depresiei sau a anxietăţii, în cazul celor care au făcut mișcare beneficiile pentru sănătate au fost evidente. Au scăzut în greutate, și-au redus circumferinţa taliei. De asemenea, s-au observat îmbunătăţiri ale tensiunii arteriale şi ale funcţionării generale a inimii. Astfel de beneficii nu au intervenit şi cazul celor care au luat escitalopram.
Mișcarea, un medicament pentru sănătatea fizică
Un dezavantaj observat în grupul subiecţilor care au optat pentru alergare a fost probabilitatea mai redusă ca ei să continue programul complet de exerciţii în comparaţie cu pacienţii care au ales escitalopram. Între 52% şi 58% dintre alergători şi-au menţinut rutina pe tot parcursul perioadei de studiu, comparativ cu 82% până la 85% în cazul grupului care a ales medicamentul. „Schimbarea stilului de viaţă se ştie că este dificilă”, a punctat Brenda Penninx.
Ahmed Jérôme Romain, profesor asistent la Şcoala de kineziologie din cadrul Universităţii din Montreal, care nu a făcut parte din echipa care a condus studiul, nu s-a arătat surprins de aceste constatări „pentru că este bine descris faptul că activitatea fizică poate fi folosită pentru atenuarea simptomelor depresive, dar şi pentru prevenirea depresiei”.
Specialistul a amintit faptul că, în Canada „activitatea fizică este inclusă în recomandările de gestionare a tulburărilor depresive. Aşadar, activitatea fizică precum alergarea reprezintă cu siguranţă o strategie importantă în cazul persoanelor cu depresie, deoarece poate ajuta la sănătatea mintală, dar şi (la) sănătatea fizică”.
Ahmed Jérôme Romain a mai subliniat faptul că exerciţiile fizice nu au efectele secundare pe care le poate avea un medicament.
El a oferit și câteva sfaturi legate de modalităţile prin care se poate reduce abandonarea, în timp, a programului de alergare. „În primul rând, este important să se concentreze asupra plăcerii în timpul exerciţiilor fizice, deoarece este probabil ca pacienţilor cărora nu le plac sesiunile de exerciţii fizice să le fie mai dificil să le menţină”, a nuanțat profesorul canadian.
Atunci când optăm pentru alergare este important să primim sprijin social. De exemplu, putem avea un partener de exerciţii. Totodată, trebuie să ne stabilim obiective pentru sporirea încrederii, a monitorizării simptomelor depresiei înainte şi după exerciţii şi a existenţei unui plan de activitate fizică.
„Activitatea fizică este un medicament pentru sănătatea fizică, mintală şi psihologică, aşa că este timpul să începeţi. Dacă este prea dificil, încercaţi să găsiţi un profesionist în educaţie fizică care să vă ajute în acest proces. Şi, mai important, găsiţi ceva plăcut. Cea mai mare (problemă) nu o reprezintă intensitatea exerciţiilor, ci menţinerea lor în timp”, a concluzionat Ahmed Jérôme Romain.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
CITEȘTE ȘI: Pădurea, medicament pentru trup și suflet. FOTO+VIDEO
