Puțini sunt cei care știu care sunt rădăcinile unei expresii folosite atunci când vrem să arătăm că a fost ales un țap ispășitor pentru o anumită întâmplare, faptă etc. Expresia „acarul Păun” își are rădăcinile într-o mare tragedie care a lovit România.

Se împlinește un secol de la accidentul feroviar care a avut loc în Gara Vintileanca, atunci când un tren accelerat care plecase din Bucureşti cu destinaţia Iaşi s-a ciocnit de un alt tren de marfă. În urma ciocnirii 66 de persoane și-au pierdut viața, iar alte o sută au suferit răni importante.

Autorităților vremii au găsit un singur vinovat pentru acest accident: acarul Păun despre care s-a spus că nu ar fi observat că șurubul macazului, manevrat pentru a trece un tren de marfă pe altă linie, s-a defectat şi nu s-a închis, iar trenul de persoane, intrat cu viteză în gară, a fost îndrumat tot spre linia unde se afla trenul de marfă, ciocnindu-se de acesta. Omul a fost judecat și condamnat la zece ani de detenție. A fost singurul vinovat, autoritățile spălându-se pe mâini de orice culpă. După ce a fost eliberat, Ion Păun a murit cu marea durere că nu i s-a făcut dreptate.

Faptul că a fost singurul care a plătit, printr-o pedeapsă severă, iar mai marii sistemului nu au păţit nimic a generat un val de simpatie şi solidaritate vizavi de el. Povestea acarului Păun a traversat istoria şi, odată cu ea, şi credinţa întipărită în mentalul colectiv că întotdeauna, în orice circumstanţe, ţapul ispăşitor va fi omul simplu, personificat de acarul Păun.

Și totuși, istoricii au scos la lumină faptul că dimensiunile acestei tragedii au fost atât de mari deoarece trenul era foarte aglomerat, iar mulți dintre cei care și-au pierdut viața călătoreau pe acoperișul vagoanelor. Mai mult, expertizele ulterioare au dovedit faptul că totul s-a întâmplat din cauza unei defecțiuni tehnice.

După ce și-a petrecut zece ani în închisoare, dosarul lui Ion Păun a fost rejudecat, fiind absolvit de orice vină. Dar răul fusese făcut, iar omul simplu plătise pentru greșelile unui întreg sistem.

Și astfel, povestea lui Ion Păun dat a naştere expresiei „acarul Păun”, sau ţapul ispăşitor, ori vinovatul de serviciu, folosită atunci când doar o singură persoană este găsită vinovată şi trasă la răspundere pentru a ascunde adevăratele fapte şi vinovaţii.

Astăzi, avem parte de multe situații în care diverși acari Păun plătesc pentru greșelile mai marilor care stau la adăpostul funcțiilor și care se scutură repede de orice vină atunci când se întâmplă diferite tragedii.

Autor: Isabela Nicolescu

Foto: Pixabay.com