Beneficiile naturii asupra organismului uman sunt multiple. Un studiu recent a dovedit faptul că oamenii care trăiesc aproape de spațiile verzi sunt mai tineri decât cei care preferă agitația orașelor și cărora nu le prea place să iasă în natură.
Se știa deja că, în zonele urbane, parcurile şi spaţiile verzi participă în mod cert la atenuarea căldurii şi la conservarea biodiversităţii. Ei bine, acum s-a dovedit că spațiile verzi ajută şi la încetinirea procesului de îmbătrânire celulară.
Cercetarea publicată de revista Science Advances a demonstrat că persoanele care locuiesc în proximitatea unor „insule de verdeaţă” sunt, în medie, mai tinere decât celelalte din punct de vedere biologic cu doi ani şi jumătate.
„Viaţa petrecută în proximitatea mai multor spaţii verzi poate să vă ajute să fiţi mai tineri decât vârsta voastră adevărată. Credem că descoperirile noastre au implicaţii importante pentru planificarea urbană în materie de expansiune a infrastructurii verzi, pentru a promova sănătatea publică şi pentru a reduce disparităţile în materie de sănătate”, a explicat Kyeezu Kim, autoarea principală a studiului, înscrisă la studii postdoctorale la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Northwestern din statul american Illinois.
Prin alte studii se stabilise deja o legătură între expunerea la spaţiile verzi şi o mai bună sănătate cardiovasculară. De asemenea, a fost dovedit faptul că în comunitățile dezvoltate în jurul spațiilor verzi se înregistrează rate de mortalitate mai scăzute. Oamenii de știință au ajuns astfel la concluzia că mișcarea şi interacţiunile sociale asociate cu frecventarea parcurilor joacă un anumit rol în această constatare.
Noul studiu vine însă cu o clarificare legată de faptul că parcurile în sine încetinesc îmbătrânirea celulară. Astfel, echipa implicată în această cercetare a examinat modificările chimice ale ADN-ului, un proces cunoscut sub numele de „metilare”.
Studii precedente au arătat că „ceasurile epigenetice” bazate pe metilarea ADN-ului pot să prezică probleme de sănătate, precum maladiile cardiovasculare, cancerul şi alterarea funcţiilor cognitive, şi să reprezinte o modalitate mai precisă de măsurare a vârstei decât anii calendaristici.
În timpul analizelor, cercetătorii au monitorizat peste 900 de persoane – albe şi de culoare – din patru oraşe americane (Birmingham, Chicago, Minneapolis şi Oakland) într-un interval de 20 de ani, din 1986 până în 2006.
Astfel, autorii studiului au reușit să constituie modele ştiinţifice pentru a evalua rezultatele şi au ţinut cont de o serie de variabile care ar fi putut să le afecteze, precum educaţia, veniturile şi fumatul.
Concluzia a fost că persoanele ale căror locuinţe erau înconjurate de verdeaţă într-un procent de 30% pe o rază de cinci kilometri erau, în medie, mai tinere din punct de vedere biologic cu 2,5 ani decât persoanele ale căror locuinţe sunt înconjurate de verdeaţă într-un procent de 20%.
Totuși, rezultatele obținute au arătat că beneficiile nu au fost aceleaşi pentru toţi participanţii la studiu.
Persoanele de culoare care trăiesc în proximitatea spaţiilor verzi erau doar cu un an mai tinere decât vârsta lor reală, în timp ce persoanele albe erau cu trei ani mai tinere.
În plus, Kyeezu Kim a atras atenția că au intervenit și alți factori, precum stresul, calitatea spaţiilor verzi învecinate, care pot afecta importanţa binefacerilor aduse de spaţiile verzi în materie de vârstă biologică.
Cu toate acestea, studiul dovedește clar beneficiile spațiilor verzi asupra calității vieții omului, reliefând faptul că ar trebui regândită structura urbană, astfel încât natura să-și recapete locul în cotidianul omului.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Pixabay.com
CITEȘTE ȘI: Pădurea, medicament pentru trup și suflet. FOTO+VIDEO
CITEȘTE ȘI: Pădurea de „argint” de la Cheia
