Un obiect care cântărește doar 11 grame și are o lungime de zece centimetri oferă o multitudine de informații importante despre marile schimburi comerciale de acum 4.500 de ani. Micul obiect este un fragment de incisiv de hipopotam. El a reintrat în atenția cercetătorilor, fiind reanalizat cu ajutorul tehnologiei moderne. Astfel, specialiștii o nouă perspectivă asupra circulației materialelor exotice în timpul epocii iberice a cuprului, scrie revista franceză GEO.
La aproape cincizeci de ani de la descoperirea sa, obiectul atrage din nou atenția arheologilor.
Documentat în 1977, în timpul săpăturilor de la complexul funerar Bòbila Madurell, la nord de Barcelona, acesta rămăsese ascuns în depozitele muzeului local din Sabadel.
Însă un studiu recent, realizat de Seminarul de Studii și Cercetări Preistorice (SERP) de la Universitatea din Barcelona și publicat în volumul 67 al revistei Journal of Archaeological Science: Reports, i-a stabilit adevărata identitate: ar putea fi cel mai vechi obiect de fildeș de hipopotam identificat vreodată în Peninsula Iberică.
Spectroscopia în infraroșu cu transformare Fourier (FTIR), cuplată cu analiza anatomică și taxonomică, a confirmat specia: Hippopotamus amphibius.
Analiza urmelor artefactului, realizat din incisivul inferior al animalului, a relevat o suprafață lustruită și niște pete roșii provenite de la un amestec de oxihidroxizi de fier și grăsime animală, indicând faptul că obiectul a fost manipulat și pigmentat intenționat.
Două ipoteze sunt în dispută: cea a unei figurine umane stilizate de dimensiuni mici, poate un idol, sau cea a unui instrument legat de textile. Descoperirea unor fusaloaice (accesorii pentru fusaloagă) în aceeași structură funerară dă greutate celei de-a doua opțiuni. Fragmentul de fildeș ar fi servit atunci drept bătător de fibre, într-un context domestic, dar puternic simbolic.
Rețele comerciale calcolitice
Obiectul a fost datat și cu radiocarbon în epoca cuprului (calcolitic). Mai precis, în jurul celui de-al doilea sfert al mileniului III î.Hr. Cu toate acestea, în această perioadă, fildeșul de hipopotam lipsește din vestul Mediteranei. Prezența sa într-un mormânt iberic îi intrigă, așadar, pe cercetători, care îl văd ca pe un semn al rețelelor comerciale din spații aflate la mare distanță lungă față de țărmul estic al Mediteranei.
Până în prezent, circulația materialelor prețioase în Iberia antică a fost asociată în principal cu fildeșul de elefant african (Loxodonta africana) sau asiatic (Elephas maximus), introdus prin Africa de Nord. Fildeșul de hipopotam, pe de altă parte, a rămas aproape absent din ansamblurile arheologice sau a apărut doar în contexte ulterioare.
Această lucrare catalană ne invită, așadar, să luăm în considerare și alte rute comerciale, centrate pe nord-vestul Mediteranei și pe cultura funerară neolitică în gropi (4200-3600 î.Hr.).
Această descoperire deschide calea către studiul rețelelor comerciale la distanță și către luarea în considerare a rolului acestui obiect și al altor materiale exotice în complexitatea socială crescândă a Peninsulei Iberice în timpul Calcoliticului, cunoscut și sub numele de Epoca Cuprului.
Autor: Corina Gheorghe
Foto: GEO
CITEȘTE ȘI: Cazuri de sindrom Down și Edwards, identificare în mai multe vestigii preistorice
