Printre măsurile propuse pentru salvarea joburilor puse în pericol de actuala criză medicală, tot mai multe voci din Germania revin la ideea implementării unei săptămâni de lucru de patru zile. Tema nu este nouă, fiind dezbătută și înainte de pandemie, în diverse ocazii.
Interesant este că, de data aceasta, cel care a venit cu ideea scurtării săptămânii de lucru la patru zile, ca remediu pentru menţinerea locurilor de muncă în timpul şi după criza fără precedent provocată de pandemia de coronavirus, este chiar un lider de sindicat din Germania. Este vorba despre președintele puternicului sindicat din metalurgie IG Mettal, Jörg Hofmann.
Jörg Hofmann conduce organizația sindicală care, în 1995, a reuşit să impună săptămâna de lucru de 35 de ore în industrie. Mai mult, IG Mettal a obținut, în 2018, dreptul ca salariaţii, care doresc, să muncească doar 28 de ore pe săptămână timp de doi ani, cu o pierdere diminuată a salariului.
Și acum, sindicalistul este cel care a declanşat o dezbatere naţională prin propunerea introducerii săptămânii de lucru de patru zile pentru a proteja locurile de muncă, într-un moment în care rata şomajului este creştere atât în Germania cât şi în restul lumii.
Propunerea sindicatelor este susținută și de ministrul Muncii
Opinia sa este împărtășită și de ministrul german al Muncii, social-democratul Hubertus Heil. Oficialul a apreciat că „un timp de muncă redus cu o compensaţie salarială parţială ar putea fi o măsură adecvată”.
Întreaga dezbatere pornește de la ideea că prin reducerea perioadei de lucru, salariaţii ar putea să îşi împartă mai multe locuri de muncă care altfel ar fi eliminate.
Jörg Hofmann este de părere că o astfel de măsură ar fi „un răspuns la modificările structurale din sectoare precum industria auto”, confruntată cu provocarea automobilelor electrice, precum şi la „accelerarea tranziţiei digitale din cauza pandemiei”.
Preşedintele sindicatului IG Metall pledează pentru „o anumită compensaţie” pentru salariaţi din partea angajatorilor, pentru ca să nu apară o pierdere importantă a puterii de cumpărare.
Un sondaj Yougov indică faptul că 60% dintre germani sunt de acord cu săptămâna de lucru de patru zile.
Angajatorii se tem că productivitatea muncii este pusă în pericol
Cei care se opun însă sunt angajatorii. Steffen Kampeter, director al federaţiei patronale BDA şi membru al partidului conservator CDU al cancelarului Angela Merkel, atrage atenția că un astfel de demers nu ar face decât să „agraveze şocul enorm suferit în prezent de productivitate”.
Mai multe mari companii germane precum Bosch, ZF Friedrichshafen şi Daimler tocmai au încheiat acorduri de reducere a timpului de muncă, iar discuţii similare sunt în curs la Continental sau Airbus. Însă în cazul acestor acorduri, angajaţii trebuie să accepte sacrificii financiare importante. Modelul îl constituie săptămâna de lucru de patru zile introdusă de producătorul auto Volkswagen la începutul anilor 1990 pentru a salva 30.000 de locuri de muncă ameninţate.
Autoritățile din Berlin și-au propus să lase partenerii sociali să tranşeze această chestiune, aşa cum este tradiţia în Germania. Pentru moment guvernul are în vedere o prelungire de la 12 până la 24 de luni a duratei în care vor fi plătite indemnizaţii de şomaj parţial, o măsură care ar servi drept amortizor pentru milioane de salariaţi.
Nu este exclus ca dezbaterea legată de săptămâna de lucru de patru zile să capete amploare, în contextul în care șomajul va crește. În plus, nu trebuie ignorante alegerile legislative, care vor avea loc în Germania la finele lui 2021, și care ar putea transforma acest subiect într-o reală temă de campanile electorală.
