Măsurile pe care Guvernul le ia nu fac altceva decât să hrănească inflația și să conducă întreaga economie spre recesiune. În timp ce alte state europene caută soluții pentru a stopa acest fenomen, în România se merge în continuare pe o politică păguboasă care aduce economia tot mai aproape de prăpastie.
Exemple în acest sens constituie decizia Executivului de a majora salariile bugetarilor, dar și actuala schemă de plafonare şi compensare a facturilor la energie, care, dacă va rămâne așa, va costa 40 de miliarde de lei și va face ca deficitul bugetar să sară la 9% din PIB în acest an.
De altfel, Executivul judecă diferit atunci când vine vorba despre public și privat. Dacă pe bugetari îi plânge și decide să le mărească lefurile, pe cei din privat îi lasă în voia sorții. Mai mult, adoptă măsuri care pun pe butuci multe firme private și duc la concedieri de oameni.
Disprețul față de sectorul privat este evident și este reliefat de ieșirile publice ale unora dintre ministrii PSD care fac parte din Cabinetul Ciucă.
Dacă ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a spus despre oamenii de afaceri din România că sunt „babuini”, colegul său de partid, Marius Budai, a argumentat că salariile bugetarilor sunt mai mari deoarece aceștia sunt mai bine pregătiți și au „calificări mai înalte”.
CITEȘTE ȘI: O nouă sarcină pentru angajați și angajatori: DECLARAȚIA PE PROPRIA RĂSPUNDERE
Șeful de la Ministerul Muncii nu a făcut altceva decât să jignească mare parte dintre românii, care spre deosebire de el, lucrează și își câștigă salariul prin eforturi greu de înțeles de cei care plimbă hârtii dintr-un birou în altul.
Acei necalificați pe care Budăi i-a ridiculizat sunt cei care îi plătesc lui și restului bugetarilor leafa.
Deficitul „fuge” spre 9% din PIB
Revenind însă la măsurile guvernului, specialiștii în fiscalitate trag semnale de alarmă legate de deciziile populiste și spun că trebuie regândite.
„Consiliul Fiscal ne spune că realist deficitul este 7% din PIB şi ne mai spune că se bazează pe o cifră relativ redusă de cost al schemei de plafonare şi compensare. Deci, dacă schema de plafonare ar rămâne aşa cum este şi ar costa 40 de miliarde de lei, probabil deficitul ar sări la 9% din PIB”, a declarat, la „Europa Liberă”, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR).
CITEȘTE ȘI: Noutățile din Codul Fiscal explicate punct cu punct
Întrebat cum vede majorările de salarii în sectorul bugetar, el a spus că mixul de politici, monetară, pe care o face BNR, şi fiscală, pe care o face Guvernul, e ca maşina cu două volane. Când inflaţia e mare trebuie ca politicile economice să frâneze această inflaţie.
„Un şofer frânează şi acela suntem noi, la Banca Naţională. Deja de un an călcăm încet, încet frâna. Însă, pe partea cealaltă, a deficitului fiscal, nu vedem o frânare şi atunci avem un singur şofer cu un singur volan care frânează. Riscul acesta fiscal tot creşte, aş spune, şi nu ne ajută. Acum două luni vorbeam de creşteri de taxe tocmai pentru reducerea deficitului, vorbeam de solidaritate, acum vorbim de creşterea cheltuielilor. Înţeleg că sunt presiuni sociale. Înţeleg că inflaţia îi afectează pe toţi românii, însă ajungem la această disciplină fiscală. Dacă nu o ai, vei crea probleme şi mai mari în viitor”, a explicat Cristian Popa.
De asemenea, întrebat care este pericolul creşterii salariilor bugetarilor, Cristian Popa a punctat că pericolul îl constituie un deficit mai mare.
Salariile bugetailor sunt și acum cu 30% mai mari decât în privat
Decizia Guvernului de a majora salariile bugetarilor a fost justificată de ministrul Muncii, Marius Budăi, care a susținut că și bugetarii, ca și angajații din mediul privat, sunt cetățeni români și au fost afectați de prețurile mărite.
Întrebat care este impactul bugetar pentru aceste majorări salariale, ministrul Muncii a spus că „puțin peste două miliarde” până la finalul anului.
Doar că miliardele acestea sunt cheltuite în contextul în care Guvernul a anunțat că se vor face reduceri financiare și toată lumea ar trebui să strângă cureaua. În plus, a cerut solidaritate din partea mediului privat, așa că a modificat, peste noapte, Codul Fiscal și a crescut taxele și impozitele plătite de cei care constituie de fapt economia reală a României.
CITEȘTE ȘI:Cum vrea Ministerul Muncii să majoreze salariile bugetarilor?
O analiză a Consiliului Fiscal, data publicității în urmă cu câteva săptămâni, a evidențiat faptul că veniturile medii brute ale bugetarilor au fost, în 2021, cu aproape 30 la sută mai mari decât în cazul angajaților din mediul privat.
Concret, salariul mediu brut în sistemul public a ajuns în anul 2021 la 7.004 lei/lună, depășindu-l cu 27,91% pe cel din mediul privat care s-a situat la 5.476 lei/lună.
În primele șase luni din 2022, statul a dat 58 de miliarde de lei pentru plata bugetarilor
De altfel, România continuă să conducă în topul statelor din Uniunea Europeană care plătesc cei mai mulți bani din buget pe salarizarea din sistemul public.
Doar în primele șase luni ale anului, 58 de miliarde de lei, adică 4,2 procente din PIB au mers spre plata bugetarilor.
La ora actuală, cel mai bine plătiți bugetari, din punctul de vedere al salariului mediu brut, sunt cei care lucrează în administrația publică și apărare. În această zonă regăsim salariații din zona guvernamentală – ministere sau agenții.
Urmează apoi angajații din sectorul public și abia pe locul al treilea sunt cei care lucrează în sistemul sanitar. Salariile din sănătate și asistență socială au crescut semnificativ abia în 2020-2021, odată cu evoluția pandemiei.
Numărul total de angajați în sectorul guvernamental a scăzut cu 135.904 persoane în intervalul decembrie 2008 – decembrie 2021, până la un nivel de 1,26 milioane, dar cea mai mare parte a reducerii de personal a avut loc în perioada 2009-2011, când numărul de salariați din sectorul bugetar a scăzut cu circa 180 de mii.
Cu toate acestea, în perioada 2009-2021 a crescut numărul angajaților la Stat în câteva sectoare: Ministerul Justiției (+3.368 posturi ocupate), Secretariatul General al Guvernului (+2.201 posturi ocupate), Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (+1.347 posturi ocupate), Ministerului Investiților și Proiectelor Europene (+1.334 posturi ocupate), Ministerul Muncii și Justiției Sociale (+1.066 posturi ocupate) și Ministerul Public (+976 posturi ocupate).
Ajustările din perioada 2009-2021 s-au produs în special la nivelul autorităților executive locale (-34.261 posturi ocupate), Ministerului Afacerilor Interne (-25.333 posturi ocupate), alte instituții finanțate integral din venituri proprii (-11.744 posturi ocupate), Ministerului Finanțelor (-9.332 posturi ocupate), Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale (-4.898 posturi ocupate), Ministerului Apărării Naționale (-3.811 posturi).
Strict la nivelul anului 2021 majorările de personal s-au înregistrat în special la nivelul sistemului sanitar, inclusiv Ministerul Sănătății (+10.870 posturi ocupate), Ministerul Apărării Naționale (+2.050 posturi ocupate), autorităților executive locale (+1.706 posturi ocupate), Ministerul Educației (+1.040 posturi ocupate) și Secretariatul General al Guvernului (+452 posturi ocupate). De cealaltă parte, cele mai importante reduceri de personal au fost înregistrate la nivelul Ministerul Afacerilor Interne (-4.859 posturi ocupate) și unităților de învățământ superior de stat (-1.643 posturi ocupate).
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
