O interacțiune între o galaxie eliptică și o galaxie spirală, cunoscută colectiv sub numele de Arp 107, pare să fi dat spiralei o perspectivă mai „veselă” datorită celor doi „ochi” strălucitori și „zâmbetului” semicircular larg.
Telescopul spațial James Webb ne prezintă la o rezoluție mult mai mare o regiune a spațiului care a mai fost observată în infraroșu de telescopul spațial Spitzer al NASA în 2005. Această imagine este un compozit, combinând observații de la MIRI (Instrument cu infraroșu mijlociu) de la Webb și NIRCam (Cameră cu infraroșu apropiat).
NIRCam evidențiază stelele din ambele galaxii și dezvăluie legătura dintre ele: o punte transparentă, albă, de stele și gaze extrase din ambele galaxii în timpul trecerii lor. Datele MIRI, reprezentate în roșu portocaliu, arată regiunile de formare a stelelor și praful care este compus din molecule organice asemănătoare funinginei cunoscute sub numele de hidrocarburi aromatice policiclice. MIRI oferă, de asemenea, un instantaneu al nucleului strălucitor al spiralei mari, care adăpostește o gaură neagră supermasivă.
Galaxia spirală este clasificată ca o galaxie Seyfert, unul dintre cele mai mari două grupuri de galaxii active, împreună cu galaxiile care găzduiesc quasari. Galaxiile Seyfert nu sunt la fel de luminoase și îndepărtate ca și quasarii și de aceea ele oferă o modalitate mai convenabilă de a studia fenomene similare în lumină cu energie mai mică, cum ar fi infraroșu.
Această pereche de galaxii este similară galaxiei Cartwheel, una dintre primele galaxii care interacționează pe care le-a observat Webb. Arp 107 s-ar putea să se fi dovedit foarte asemănător ca aspect cu Cartwheel, dar din moment ce galaxia eliptică mai mică a avut probabil o coliziune decentrată în loc de o lovitură directă, galaxia spirală a scăpat doar cu brațele spiralate perturbate.
Ciocnirea nu este atât de gravă pe cât pare. Deși a existat formarea de stele înainte, coliziunile dintre galaxii pot comprima gazul, îmbunătățind condițiile necesare pentru formarea mai multor stele. Pe de altă parte, după cum dezvăluie Webb, coliziunile dispersează și o mulțime de gaze, privând potențial noile stele de materialul pe care trebuie să-l formeze.
Webb a capturat aceste galaxii în procesul de fuziune, care va dura sute de milioane de ani. Pe măsură ce cele două galaxii se reconstruiesc după haosul coliziunii lor, Arp 107 își poate pierde zâmbetul, dar inevitabil se va transforma în ceva la fel de interesant de studiat pentru viitorii astronomi.
Arp 107 este situat la 465 de milioane de ani lumină de Pământ, în constelația Leo Minor.
