Studiul Impactul sistemului malpraxis și al gărzilor asupra profesioniștilor din sănătate. Probleme și soluții evidențiază situația grea din sistemul de sănătate din România. acuză faptul că sunt epuizați, neprotejați, insuficient recompensați și forțați să lucreze în condiții de risc.
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România atrage atenția că datele studiului privind condițiile de muncă ale medicilor din sistemul public de sănătate prezintă un sistem profund dezechilibrat, în care profesioniștii din sistemul public de sănătate (în special cei care efectuează gărzi) sunt expuși unor riscuri majore, fără protecție adecvată și fără recunoașterea efortului lor.
- Sistemul de malpraxis – perceput ca ineficient și orientat împotriva medicilor
88% dintre medici consideră că actualul sistem de asigurare de malpraxis nu le oferă protecție reală. Doar 4% se simt complet acoperiți, iar peste 70% spun că sumele asigurate nu sunt suficiente. Sistemul este perceput mai degrabă ca un mecanism de profit pentru asiguratori și de culpabilizare a medicilor, decât ca un instrument de protecție sau de despăgubire echitabilă.
- Gărzile – sursă majoră de epuizare și risc profesional
Majoritatea medicilor efectuează gărzi în condiții extreme: fără pauze, cu durate de lucru care depășesc frecvent 24–30 de ore continuu. Epuizarea, stresul decizional și presiunea constantă sunt frecvent întâlnite. 95% dintre respondenți acuză lipsa de recunoaștere a efortului depus, iar 88% resimt epuizare fizică și emoțională. Activitatea în gardă este percepută ca un context de risc ridicat pentru burnout și erori medicale.
- Cauzele sistemice ale riscului profesional
Medicii identifică drept cauze sistemice ale erorilor profesionale: epuizarea profesională, deficitul de personal, lipsa protocoalelor clare, condițiile de muncă sub standarde și incoerența legislativă. 98% consideră că trebuie recunoscută culpa sistemului în producerea unora dintre erori medicale, nu doar vina individuală.
- Calitatea vieții profesionale – grav afectată
Deficitul de personal (73%), presiunea mediatică și așteptările nerealiste din partea pacienților contribuie suplimentar la degradarea mediului profesional. 82% dintre medici indică faptul că presiunile externe afectează direct deciziile medicale.
Recomandări urgente rezultate din studiu
- Revizuirea sistemului de malpraxis și înlocuirea sa cu un sistem de protecție reală a profesioniștilor și de despăgubire a pacienților.
- Reformarea gărzilor prin limitarea duratei și implementarea pauzelor obligatorii.
- Creșterea nivelului recompensei pentru activitatea desfășurată în gărzi.
- Asigurarea resurselor umane și materiale minime în unități.
- Creșterea nivelului de protecție juridică și profesională pentru personalul medical.
- Introducerea unor măsuri de sprijin psihologic și de prevenție a epuizării profesionale.
Sinteza concluziilor studiului Impactul sistemului malpraxis și al gărzilor asupra profesioniștilor din sănătate. Probleme și soluții
„Acest studiu oferă o imagine cuprinzătoare asupra percepțiilor medicilor din România privind malpraxisul medical, condițiile de muncă și riscurile asociate. Datele relevă existența unui cumul de factori sistemici care contribuie la apariția erorilor medicale și a unui cadru de asigurare considerat insuficient de către majoritatea respondenților. Studiul identifică probleme structurale majore și formulează soluții coerente, susținute de răspunsurile și corelațiile evidențiate statistic. Structurarea problemelor și soluțiilor permite o abordare aplicată, orientată către politici publice eficiente.”, punctează Viorel Rotilă, manager sindical Federația „Solidaritatea Sanitară”.
I. Probleme identificate
1. Probleme ale sistemului de asigurări de malpraxis
- Lipsa protecției reale oferite de polițele de malpraxis – doar 4% dintre medici se simt pe deplin acoperiți.
- Necunoașterea obligațiilor contractuale și lipsa informării din partea asiguratorilor.
- Clauzele esențiale (anterioritate, perioadă extinsă de raportare) sunt aproape necunoscute.
- Majoritatea medicilor consideră că polițele nu acoperă daunele morale sau sunt insuficiente.
2. Deficiențe sistemice și organizaționale
- Epuizarea profesională, suprasolicitarea și lipsa pauzelor afectează performanța și cresc riscul de erori.
- Deficitul de personal, lipsa resurselor materiale, programul de lucru extins, sunt factori recurenți în percepțiile privind malpraxisul.
- Lipsa sprijinului instituțional și responsabilizarea exclusivă a medicului în cazurile de malpraxis.
3. Probleme ale cadrului juridic și de reglementare
- Sistemul actual este perceput ca punitiv și nefuncțional, centrat pe culpabilizarea medicului.
- Durata excesivă a cercetărilor: în 50% din cazuri depășește 1 an, în 10% – peste 5 ani.
- Impredictibilitatea și lipsa de transparență în soluționarea plângerilor.
4. Probleme legate de activitatea în gardă
- Gărzile implică frecvent peste 24–30 de ore de muncă continuă.
- Presiunea decizională, epuizarea fizică și lipsa de recunoaștere profesională sunt factori majori de stres.
- Remunerația redusă determină intenția de a părăsi sistemul, afectând retenția personalului.
5. Alte disfuncționalități sistemice
- Presiunea mediatică și așteptările nerealiste din partea pacienților cresc stresul profesional.
- Lipsa unor protocoale clare contribuie direct la erori medicale.
- Nerecunoașterea culpei sistemului.
- Corelațiile confirmă un cerc vicios între stres, decizii sub presiune și scăderea calității.
II. Soluții propuse
1. Reformarea sistemului de malpraxis și a polițelor de asigurare
- Înlocuirea sistemului actual cu un mecanism de despăgubire a pacientului pentru prejudicii.
- Clarificarea clauzelor contractuale și informarea completă a medicilor la semnarea poliței.
- Creșterea sumelor asigurate și extinderea clară a acoperirii daunelor morale.
- Recunoașterea culpei sistemului.
2. Îmbunătățirea condițiilor de lucru și a resurselor disponibile
- Investiții în personal și infrastructură medicală.
- Introducerea pauzelor obligatorii și reducerea volumului de muncă continuu.
- Planificare predictibilă a gărzilor și plafonarea orelor lucrate.
3. Sprijin emoțional și profesional pentru medici
- Programe de consiliere psihologică și sprijin pentru medici.
- Formarea continuă și protocoale de intervenție pentru decizii critice.
- Recunoașterea oficială a riscurilor și eforturilor profesionale prin politici instituționale.
4. Modernizarea și umanizarea gărzilor medicale
- Remunerarea corectă a gărzilor, inclusiv tarif orar echitabil, la nivelul celui corespunzător normei de bază
- Reorganizarea gărzilor în ture de 12–16 ore sau partajarea lor între medici.
- Oferirea unei zile libere după gărzi extinse pentru recuperare.
5. Regândirea relației pacient–sistem–medic
- Campanii de educație a publicului privind limitele actului medical.
- Introducerea răspunderii instituționale în erorile sistemice.
- Reducerea presiunii juridice și creșterea predictibilității deciziilor instanțelor.
Autor: Isabela Nicolescu
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
