Narcisa nu este doar o plantă parfumată care înfrumusețează grădinile și poienele, ci este utilizată de foarte mult timp în industria farmaceutică și în cea a parfumurilor. De exemplu, galantamina extrasă din narcise este o substanță importantă în tratarea bolii Alezheimer. Această plantă este cunoscută din vechime ca având puteri vindecătoare, bătrânii folosind ceaiul de narcise pentru a calma durerile în piept.
În ampla sa lucrare „Enciclopedie de etnobotanică românescă”, publicată la Editura Științifică și Enciclopedică, în 1979, Valer Butură notează că „narcisa (Narcisus poeticus) este o plantă ornamentală din familia Amaryllidaceae, originară din sudul Europei, care este cultivată pentru florile ei frumoase. Este subsponatană în câteva poieni cu narcise. Bulbul marciselor conține alcaloizi(narcisină) și are acțiune emetică, antidizenterică. În sudul Transilvaniei, ceaiul se folosea la dureri de piept, în aprindere de plămâni, pentru suspin și „bătaie de inimă””.
Datorită parfumului pe care îl răspîndesc, dar și frumuseții lor, florile se puneau, cu alte plante, în cununile cu care se împodobeau vasele de lapte, la Sângeorz; iar după trei zile, cununile se dădeau la vite.
Florile narciselor pot fi albe, galbene sau portocalii, planta înflorește primăvara devreme, pentru a nu concura pentru polenizatori cu multe alte specii.
ATENȚIE! Bulbii de narcise conțin substanțe toxice, de aceea este bine să se folosească mănuși la plantare. Narcisele înfloresc din martie până în aprilie.
În funcție de numărul florilor prezente în vârful tijei florale se disting două categorii:
- specii de narcise cu o singură floare ( pseudonarcissus, N. incomparabilis, N. poeticus);
- specii cu mai multe flori (N. jonquilla, N tazzeta).
Pe lângă flori de grădină și flori pentru aranjamente, narcisele se mai cultivă și pentru extragerea unor substanțe folosite în industria parfumurilor și a medicamentelor.
În industria farmaceutică, din narcise se extrag alcaloizi, de exemplu galantamina, substanţă folosită în tratarea bolii Alezheimer. Alcaloizii din narcise sunt utilizați pentru prepararea unor soluţii antifungice, anti-mucegai și antibacteriene. De asemenea, uleiurile esenţiale din narcisă sunt folosite din vechime în industria parfumurilor.
Narcisa simbolizează renașterea și învierea
Potrivit legendei antice, numele narcisei vine din mitologia greacă, de la numele tânărului Narcissus care s-a îndrăgostit de propria imagine reflectată de apele unui lac. Dorind să își îmbrățișeze frumosul chip, a alunecat în apă și a murit. Pe malul lacului a apărut floarea de narcisă în locul unde a stat Narcissus. Denumirea populară a narcisei este ghiocel galben, trompetă sau cocoriță
O altă legendă creștină spune că narcisa a fost prima floare din Grădina Ghetsemani, la învierea lui Iisus. Mai mult, frumoasele narcise ar fi înflorit și la ultima cină luată de Iisus cu apostolii săi. Din acest motiv, în multe țări din Europa, narcisa simbolizează renașterea și învierea. Astfel, narcisele sunt flori pascale cu simbolistică religioasă nelipsite din casele și curțile oamenilor în perioada Paștelui.
În România sunt mai multe locații cu statut de arii protejate sau rezervații naturale dedicate narciselor. Frumusețea locurilor, delicatețea și fragilitatea florilor au determinat intervenția oamenilor și pe căi administrative pentru a proteja deopotrivă locurile și legendele născute aici.
- Alba: Rezervația Naturală Poiana Narciselor din Tecșești
Localizată în partea centrală a Munților Trascăului, Rezervația Naturală Poiana Narciselor se află în apropierea masivului Piatra Cetii, la o altitudine de aproximativ 950 de metri. Suprafața acesteia este ușor înclinată, iar zona pe care se întinde este cuprinsă între cumpăna de ape dintre Valea Cetii și Valea Gălzii, situată între două vârfuri impunătoare – Piatra Cetii și Fulgeriște. Este o rezervație botanică ce conservă o specie ocrotită, de mare valoare peisagistică – narcisa (Narcissus stellaris) –, cunoscută de localnici sub denumirile de rușculiță sau lușcă.
Zona este situată în etajul pădurilor de fag, care, treptat, au fost înlocuite cu pajiști secundare folosite ca pășuni. Asimetria pronunțată a culmii este dată de înclinarea accentuată a versantului opus Văii Gălzii, care pe alocuri prezintă chiar și abrupturi stâncoase. Clima este tipic montană, cu o temperatură medie anuală de aproximativ 8°C, datorită poziționării în marginea estică a Munților Apuseni, unde se resimt frecvent efectele de foehn.
Accesul spre Poiana Narciselor se realizează din DN1 Alba Iulia – Aiud, prin Galda de Jos, continuând pe DJ 107K în direcția Poiana Gălzii, iar de acolo, pe o potecă de munte ce urcă spre versantul Piatra Cetii. De asemenea, se poate ajunge și pe „Drumul Narciselor”, urmând marcajul cu cruce galbenă, care pornește din capătul din aval al Cheilor Râmețului.
Legenda locului despre narcise spune că Pasărea Măiastră a poposit într-o poiană de lângă Piatra Cetii pentru a vesti sărbătorile anului. Câțiva ciobani au zărit-o și au hotărât să o prindă, pentru a-și împodobi pălăriile cu penele ei colorate. Însă, când s-au apropiat, pasărea le-a vorbit pe graiul oamenilor și i-a rugat să o cruțe, promițându-le că va umple poienile cu penele ei în fiecare an. Ciobanii i-au dat drumul, iar pasărea a zburat spre Muntele Găina, scuturându-se în zbor de pene, care s-au transformat în flori de narcisă. De atunci și până astăzi, poienile din Trascău înfloresc în fiecare primăvară, acoperite de frumoasele narcise.
- Argeș: Poiana Narciselor Negrași
Comuna Negrași deține un fond floristic dintre cele mai variate și mai bogate din țara noastră. În fiecare an, narcisele își desăvârșesc splendoarea, oferind localnicilor și turiștilor veniți să le admire un adevărat spectacol.
Poiana Narciselor de la Negrași a fost desemnată rezervație floristică încă din anul 1966, intrând astfel în patrimoniul floral al României, fiind ocrotită pentru valoarea științifică deosebită a speciei și pentru valoarea peisagistică a covorului de narcise.
De asemenea, face parte din lista ariilor importante de protecție și conservare a plantelor din Europa, fiind nominalizată în cadrul Programului Internațional „Important plant areas in Central and Eastern Europe”, dezvoltat de către organizațiile mondiale implicate activ în protecția plantelor considerate rarități ale naturii.
Pe o suprafață de patru hectare, străjuite de arbori înalți, narcisele de la Negrași înfruntă cu îndârjire verile secetoase și asprimea vântului, fiind cea mai sudică rezervație din România.
Comuna Negrași se află la mai puțin de o oră cu mașina de municipiul Pitești. Localitatea este situată în marginea sud-estică a județului Argeș, la limita cu județul Dâmbovița, pe malurile râurilor Dâmbovnic și Mozacu. Este străbătută de șoseaua județeană DJ 659, care o leagă spre nord-vest de Rociu, Suseni, Bradu și Pitești și spre sud-est de Mozăceni, Slobozia, Ștefan cel Mare.
- Bistrița- Năsăud: Poiana cu narcise de pe Muntele Saca, Munții Rodnei,
Este o arie protejată unde drumeții pot poposi pentru a admira covoarele de narcise albe. Perioada recomandată de vizitare este final de mai-iunie, când narcisele înfloresc (perioada poate varia în funcție de condițiile meteo).
Covoarele de narcise se întind pe circa cinci hectare, pe versanții muntelui, la o altitudine de 1500 de metri. Pentru a ajunge în poiana cu narcise, trebuie urmat traseul marcat cu triunghi albastru, care pornește puțin mai jos de cabana silvică Valea Secii (sat Valea Vinului). Se urcă circa trei ore, pe un traseu mediu ca dificultate. Se plătește bilet de intrare în rezervație.
- Brașov: poienile cu narcise din Dumbrava Vadului,
Cunoscută și sub numele de Dumbrava Vadului, Poiana Narciselor, Dumbrava Narciselor, precum și sub numele, folosit mai ales de localnici, Pădurea Vadului, este o arie protejată de interes național, situată în județul Brașov, comuna Șercaia, pe teritoriul satului Vad. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea nr. 5, din 6 martie 2000
- Harghita: Poiana a Narciselor (Narcissus stellaris).
Poiana de narcise este situată în zona sudică a localităţii Vlăhiţa, în apropierea Pokol-láz, fiind o arie protejată de aproximativ 20 hectare, una dintre cele mai mari poiene de narcise din România în care pe o suprafaţă de un metru pătrat pot apărea 180-200 de narcise de câmp (Narcissus stellaris). „Laz” în dialect local înseamnă plai şi este forma geologică tipică platoului vulcanic din Munţii Harghita. Narcisa este o plantă protejată, cea mai spectaculoasă din această arie, care poate fi uşor recunoscută după floarea cu formă de stea. Înfloreşte de la sfârşitul lunii aprilie până la începutul lunii mai. În afară de narcis putem găsi și alte specii de plante rare, ca papucul doamnei (Cypripedium calceolus), stânjenelul siberian (Iris sibirica), bulbucii de munte (Trollius europaeus).
Autor: Corina Gheorghe
Foto: Corina Gheorghe/ Arhiva Ordinea Zilei
CITEȘTE ȘI: SĂNĂTATE DIN NATURĂ. Liliacul și puterile sale vindecătoare
