Un raport al Curții de Conturi Europene evidențiază faptul că Uniunea Europeană nu a reușit, până acum, să dezvolte ecosistemul european de inteligență artificială și nici să accelereze investițiile în domeniu la același nivel cu liderii mondiali.
Din 2018, Comisia Europeană a luat mai multe măsuri, abordând elemente esențiale precum reglementarea, infrastructura, cercetarea și investițiile, pentru a promova ecosistemul UE în domeniul inteligenței artificiale.
Totodată UE a început rapid să exploreze riscurile legate de acest domeniu, fiind prima din lume care a stabilit reguli generale referitoare la utilizarea inteligenței artificiale. Măsurile UE nu au fost însă bine coordonate cu cele ale statelor membre, iar monitorizarea investițiilor nu s-a realizat în mod sistematic.
În viitor, pentru a-și atinge ambițiile în materie de inteligență artificială, UE va trebui neapărat să își consolideze guvernanța și să atragă investiții publice și private mai numeroase și mai bine direcționate.
Pentru UE, cursa mondială pentru investiții în inteligența artificială nu este fără provocări. Din 2015, investițiile cu capital de risc au fost mai scăzute decât în alte regiuni din lume fruntașe în domeniul inteligenței artificiale: SUA și China.
Decalajul global în materie de investiții în acest domeniu dintre SUA și UE a crescut, potrivit estimărilor, de peste două ori între 2018 și 2020 (UE rămânând în urmă cu peste 10 miliarde de euro).
Dată fiind situația, UE a luat treptat măsuri pentru a dezvolta un cadru de coordonare a inteligenței artificiale pe întregul său teritoriu, sporind investițiile și adaptând reglementările.
În 2018 și 2021, Comisia și statele membre ale UE au picat de acord asupra unor măsuri de dezvoltare a unui ecosistem de excelență și de încredere în acest domeniu. UE urma astfel să fie plasată pe traiectoria potrivită pentru a deveni lider mondial în inteligența artificială de vârf, etică și sigură.
„Investiții de proporții și bine direcționate în domeniul inteligenței artificiale pot schimba regulile jocului – ele decid viteza creșterii economice a UE în anii următori.Această cursă privind inteligența artificială poate fi de tipul «totul sau nimic». Pentru ca UE să își atingă obiectivele ambițioase, Comisia Europeană și statele membre trebuie să își unească forțele într-un mod mai eficient, să tureze motoarele și să valorifice potențialul UE de a triumfa în actuala revoluție tehnologică de anvergură”, a declarat Mihails Kozlovs, membrul Curții responsabil de audit.
Planurile Comisiei din 2018 și din 2021 privind inteligența artificială sunt cuprinzătoare și respectă, în linii mari, bunele practici internaționale. La peste cinci ani de la primul plan însă, încă se mai lucrează la cadrul de coordonare și reglementare a investițiilor din UE în acest domeniu. Auditorii critică coordonarea Comisiei cu statele membre, care a avut doar „efecte limitate”. De ce? Pentru că Comisia nu dispunea de instrumentele de guvernanță și de informațiile necesare. Credibilitatea planurilor UE a avut de suferit și pentru că Comisia nu instituise un sistem adecvat de monitorizare a performanței investițiilor în inteligența artificială. În plus, nu era clar modul în care statele membre vor contribui la țintele globale de investiții ale UE, neexistând, deci, o imagine de ansamblu la nivelul acesteia.
Țintele de investiții ale UE rămân prea vagi și nu mai sunt de actualitate. Au rămas aceleași din 2018. Lipsa de ambiție în acest sens nu face casă bună cu aspirațiile de a construi un ecosistem de inteligență artificială competitiv la nivel mondial. Comisia a reușit în general să majoreze cheltuielile de la bugetul UE pentru proiecte de cercetare în domeniul inteligenței artificiale, dar a stimulat ea și cofinanțarea privată? Nu semnificativ. Și trebuie totodată să depună mai multe eforturi pentru a se asigura că rezultatele proiectelor de cercetare finanțate de UE în acest domeniu sunt comercializate sau exploatate pe deplin.
Comisia a luat măsuri pentru a institui condiții financiare și de infrastructură favorabile dezvoltării și adoptării inteligenței artificiale. Infrastructura finanțată de UE – cum ar fi unitățile de testare, spațiile de date sau o platformă de inteligență artificială la cerere – a avut însă un start timid. Într-adevăr, până acum, planurile privind inteligența artificială nu au declanșat decât un sprijin modest din partea UE sub formă de capital (cum ar fi finanțarea prin capitaluri proprii) pentru inovatori. Măsurile adoptate recent de UE pentru realizarea unei piețe unice a datelor se află încă în faza inițială și nu pot impulsiona imediat investiții în inteligența artificială.
Inteligența artificială înglobează tehnologii emergente din domenii cu evoluție rapidă, inclusiv robotică, Big Data și cloud computing, calculul de înaltă performanță, fotonică și neuroștiință. SUA este de mult timp un lider în inteligența artificială, iar China și-a propus să devină numărul 1 la nivel mondial până în 2030. Ambele țări se bazează pe investiții private de proporții din partea giganților lor tehnologici. În ceea ce privește UE, țintele pe care și le-a stabilit aceasta pentru investițiile publice și private în domeniul inteligenței artificiale sunt de 20 de miliarde de euro în perioada 2018-2020 și 20 de miliarde de euro pe an în următorul deceniu. Iar în ceea ce privește finanțarea pe care o acordă UE în acest domeniu, Comisia și-a propus să o majoreze la 1,5 miliarde de euro în perioada 2018-2020 și la 1 miliard de euro pe an în perioada 2021-2027. În UE, ponderea companiilor care utilizează inteligența artificială diferă semnificativ de la un stat membru la altul. Franța și Germania au anunțat cele mai mari investiții publice în domeniu. La polul opus, patru țări nu au încă nicio strategie în materie. UE și-a propus ținta ambițioasă ca, până în 2030, 75 % dintre companii să ajungă să utilizeze inteligența artificială. În 2021, Europa și Asia Centrală însumau doar 4 % din cererile de brevete în acest domeniu depuse la nivel mondial.
Puteți consulta raportul Curții de Conturi Europene AICI.
