Poliția Română, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Asociația Română a Băncilor (ARB) și Mastercard lansează „Uniți împotriva escrocheriilor”, o campanie Siguranța Online, ca răspuns la evoluția tot mai rapidă a înșelătoriilor comise prin telefon, SMS sau online.
Inițiativa își propune să facă vizibile scenariile folosite de infractori pentru ca tentativele acestea de fraudă să fie mai ușor de prevenit, în special pentru publicul 60+, ajutând oamenii să recunoască și să evite mai rapid capcanele. Toate aceste resurse sunt disponibile pe www.sigurantaonline.ro/uniti-impotriva-escrocheriilor
Campania „Uniți împotriva escrocheriilor” vine într-un context în care tot mai mulți români au fost expuși la mesaje suspecte, promisiuni de câștiguri rapide sau apeluri alarmante din partea unor presupuse rude aflate în dificultate sau pretinși reprezentanți ai autorităților. Conform datelor DNSC, față de anul anterior, numărul fraudelor aproape s-a dublat în 2025. Phishingul a rămas cea mai utilizată metodă și este deopotrivă în creștere cu peste 70% față de 2024.
Prima platformă din România actualizată constant cu exemple reale de fraudă
Pilonul central al campaniei este o platformă digitală care explică pe înțelesul tuturor cum funcționează cele mai răspândite metode de fraudă și cum pot fi oprite la timp. Dincolo de termeni tehnici, platforma aduce în fața publicului povești reale ale unor oameni care au trecut prin astfel de situații, pentru că astfel de fraude exploatează, de cele mai multe ori, emoții puternice.
Printre cele mai frecvente tipuri de fraudă documentate pe platformă se regăsesc:
- Metoda WhatsApp „Telefonul stricat” presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei și că și-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr și, sub presiunea urgenței, să trimită bani pe contul unui „prieten”, deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar. Totul se desfășoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoașterea vocii.
- Metoda Vishing – oportunitate de investiții Hidroelectrica începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană își introduce datele într-un formular online care promite câștiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de așa-ziși „consultanți” care o conving să transfere bani pentru investiții fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.
- Metoda BNR începe cu un apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunțată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un „ofițer bancar”, un „polițist” și un „reprezentant BNR”, fiecare confirmat de un număr de telefon falsificat prin spoofing. Sub presiunea urgenței, persoana vizată este convinsă să își mute economiile într-un cont pretins „sigur”, însă sumele ajung direct la escroci.
- Metoda Creditul – schema complexă cu autorități este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanți falși ai băncii, poliției și BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimație și acorduri de confidențialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăși un credit și să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversația este ștearsă imediat după transferul banilor.
- Metoda „Accidentul” – vocea clonată cu AI presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligența artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunțând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului și, sub presiunea emoțională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.
- Metoda Nepotul la ananghie – vocea clonată cu AI funcționează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relația bunici-nepoți. Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit și că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca și în cazul metodei clasice Accidentul, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.
Exemplele evidențiază cât de ușor pot fi activate frica sau încrederea și subliniază necesitatea unei soluții simple și clare pentru a opri frauda la timp. Campania promovează conceptul de parole de familie – nu parole formate din cifre, ci parole construite din amintiri și detalii cunoscute doar de cei apropiați. Aceste parole pot face diferența între o voce autentică și un apel fals generat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Autor: Mihai Colț
Foto: Poliția Română
