Un clasament mondial privind poluarea cu plastic a mediului înconjurător indică India ca fiind cel mai mare poluator cu acest material din lume. 9,3 milioane de tone de plastic sunt transformate în deșeuri, aproape o cincime din totalul la nivel mondial, la această cantitate contribuind populaţia mare, dar şi faptul că majoritatea deşeurilor nu sunt colectate.
În 2020 au fost aruncate, pe tot globul, în mediul înconjurător 52,1 milioane de tone de plastic potrivit calculului unei echipe de de la Universitatea din Leeds, Anglia.
Aceste deşeuri necolectate sunt, de asemenea, principala sursă de poluare cu plastic în ţările din sud, potrivit studiului.
În clasament, India este urmată de Nigeria (3,5 milioane de tone) şi Indonezia (3,4 milioane de tone).
China (2,8 milioane de tone), considerată cel mai mare poluator în cadrul evaluărilor anterioare, ocupă locul patru în acest studiu.
Autorii studiului apreciază, referindu-se la China, că „datele sunt mai bine actualizate şi arată progrese substanţiale în adoptarea incinerării deşeurilor şi a îngropării lor controlate”.
Cercetătorii au utilizat instrumente de inteligenţă artificială pentru a modela managementul deşeurilor în peste 50.000 de localități.
Autorii studiului speră că datele sintetizate de ei vor fi analizate în cadrul reuniunii șefilor de guvern din noiembrie 2024 de la Busan (Coreea de Sud) cu scopul de a pune bazele unui prim tratat global pentru combaterea poluării cu plastic.
„În trecut, factorii de decizie politică au întâmpinat dificultăţi în abordarea acestei probleme, în parte din cauza lipsei de date de bună calitate. Acest studiu le va permite să aloce resurse, care sunt rare, pentru a aborda eficient poluarea cu plastic ”, a declarat Ed Cook, unul dintre autorii studiului.
Aproximativ 30 de milioane de tone de plastic (57% din totalul aruncat în mediul înconjurător) au fost arse necontrolat în 2020. Astfel de incinerări necontrolate – în gospodării, pe spaţiul public sau în gropile de gunoi ilegale – pot avea consecinţe periculoase. „A da foc plasticului poate da impresia că acesta „dispare”, însă arderea lui în aer liber poate provoca daune substanţiale sănătăţii umane – inclusiv anomalii congenitale, de neurodezvoltare sau de reproducere – şi o dispersie mult mai mare a poluării mediului”, a subliniat Costas Velis, autorul principal al studiului.
