Obezitatea a devenit o problemă de sănătate publică, dar și una economică. Numărul celor care suferă din cauza excesului de greutate este în continuă creștere, punând o presiune tot mai mare pe sistemul medical. Statisticile arată că, la nivel mondial, aproape un miliard de persoane sunt obeze, ceea ce înseamnă că unul din șapte locuitori ai planetei are această problemă.
Din păcate, estimările experților sunt din ce în ce mai îngrijorătoare, evidențiind faptul că numărul celor care vor trăi cu obezitate în 2035 va ajunge la 1,9 miliarde.
Mai mult, impactul economic global al excesului de greutate și al obezității va atinge, în 2035, nivelul record de 4,32 trilioane USD.
Dramatic este că se înregistează o majorare de 100% a obezității infantile, ceea ce va face ca una din patru persoane să sufere de această afecțiune în anul 2035.
În ciuda acestor informații alarmante, oamenii continuă să aibă obiceiuri alimentare greșite, obiceiuri care le pun în pericol sănătatea. La nivel european, specialiștii au ajuns să vorbească de ceva timp despre o epidemie de obezitate, provocată mai ales de creșterea consumului de alimente ultraprocesate. Locuitorii continentului nostru îi copiază pe americani foarte mult, adoptând obiceiul de a socializa cu porții uriașe de mâncare în față. Astfel, europenii au găsit un refugiu în a se hrăni mult, dar prost.
Mâncarea s-a transformat pentru mulți oameni într-o umbrelă care le dă impresia că îi protejează de problemele cu care se confruntă zi de zi. Consumul exagerat de alimente trădează de fapt o serie de lipsuri emoționale pe care multe persoane încearcă să le acopere cu ajutorul alimentelor. Și astfel, stresul, lipsa sportului nu fac altceva decât să crească incidența persoanelor cu o greutate cu mult peste limita sănătoasă.
Un miliard de oameni suferă de obezitate
Un amplu studiu care a implicat peste 1.500 de cercetători a fost realizat de NCD Risk Factor Collaboration împreună cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Analiza relevă faptul că în această perioadă, ratele de obezitate au crescut de patru ori în rândul copiilor şi s-au dublat în rândul adulţilor.
Pentru fete din întreaga lume, rata obezităţii a crescut de la 1,7% din populaţia lumii în 1990, la 6,9% în 2022. Pentru băieţi, creşterea a fost de la 2,1% la 9,3% în aceeaşi perioadă de timp.
Studiul s-a bazat pe analiza măsurătorilor greutăţii şi înălţimii a peste 220 de milioane de oameni din peste 190 de ţări și arată cum s-a schimbat indicele de masă corporală (IMC) în întreaga lume între 1990 şi 2022.
Majid Ezzati, autorul principal al studiului, atrage atenția că este „foarte îngrijorător” epidemia de obezitate care a fost evidentă în rândul adulţilor din mare parte din lume în 1990, se reflectă acum în copiii şi adolescenţii de vârstă şcolară. „În acelaşi timp, sute de milioane sunt încă afectaţi de subnutriţie, în special în unele dintre cele mai sărace părţi ale lumii. Pentru a aborda cu succes ambele forme de malnutriţie, este vital să îmbunătăţim semnificativ disponibilitatea şi accesibilitatea alimentelor sănătoase şi nutritive”, nuanțează expertul.
Cercetarea a mai scos în evidență faptul că pentru femei, ratele de obezitate la nivel mondial au crescut de la 8,8% la 18,5%, iar pentru bărbaţi de la 4,8% la 14% în aceeaşi perioadă. În acelaşi timp, ratele persoanelor subponderale au scăzut atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, ceea ce înseamnă că obezitatea este cea mai comună formă de malnutriţie în multe ţări din întreaga lume.
În total, 880 de milioane de adulţi şi 159 de milioane de copii trăiau cu obezitate în 2022. Tonga, Samoa Americană şi Nauru au fost naţiunile cu cea mai mare rată a obezităţii, de peste 60%.
Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, atrage atenția că revenirea pe drumul cel bun pentru a îndeplini obiectivele globale de reducere a obezităţii va necesita munca guvernelor şi comunităţilor, susţinută de politici bazate pe dovezi ale OMS şi agenţiilor naţionale de sănătate publică. „În mod important, este nevoie de cooperarea sectorului privat, care trebuie să fie responsabil pentru impactul produselor lor asupra sănătăţii”, punctează oficialul OMS.
Ce este obezitatea
Obezitatea este o condiție medicală caracterizată prin creșterea greutății corporale pe seama țesutului adipos, definită printr-o valoare a indicelui de masă corporală mai mare sau egal cu 30 kg/m2 . Obezitatea are consecințe importante asupra calității vieții în general cu impact asupra incidenței, prevalenței și mortalității prin boli asociate precum cele cardiovasculare, endocrine și a unor forme de cancer.Obezitatea este o boală cronică, având o prevalență foarte mare, care afectează bărbați și femei de toate rasele și vârstele, fiind una dintre cele mai mari provocări ale sănătății publice din secolul XXI. Prevalența s-a triplat în multe țări din regiunea europeană a OMS, din anii 1980 până în prezent, iar numărul persoanelor afectate continuă să crească într-un ritm alarmant.
Pentru adulți, OMS definește excesul de greutate și obezitatea după cum urmează:
- supraponderalitatea este un IMC mai mare sau egal cu 25;
- obezitatea este un IMC mai mare sau egal cu 30.
IMC (Indicele Masei Corporale) oferă măsura cea mai utilă la nivel de populație a excesului de greutate și a obezității, deoarece este același pentru ambele sexe și pentru toate vârstele de adulți. Cu toate acestea, el poate să nu corespundă aceluiași procent de grăsime la diferite persoane. Pentru copii, vârsta trebuie să fie luată în considerare atunci când se definește excesul de greutate și obezitatea.
Obezitatea în România
Statisticile indică faptul că în țara noastră 2 din 100 de persoane se aflau în evidența medicală cu diagnosticul de obezitate în anul 2022. În ceea ce privește înregistrarea cazurilor noi de boală, în anul 2022, cele mai multe cazuri noi de obezitate s-au înregistrat pentru genul feminin și în mediul urban. Totodată, 5 din 10 persoane adulte declarau că sunt supraponderale sau obeze, conform studiului Institutului Național de Statistică, în anul 2019.
Obezitatea infantilă constituie una dintre cele mai grave probleme de sănătate din secolul XXI. Incidența obezității la copii, în România a fost în ușoară creștere până în anul 2020 când a avut valoarea de 165.94%000 locuitori, apoi a crescut semnificativ până la 196.14%000 de locuitori în anul 2021, respectiv 173.02%000 de locuitori, în anul 2022.
Studiul realizat de Institutul Național de Sănătate Publică în anul 2020 după protocolul COSI (European Chilhood Obesity Surveillance Initiative) arată că 3 din 10 copii cu vârsta de 7-9 ani sunt supraponderali sau suferă de obezitate.
Legătura dintre obezitate și sărăcie
Astăzi, omul cu o greutate cu mult peste medie este de fapt exponentul păturilor sărace din societate. Deși unora le poate părea de neacceptat o astfel de ipoteză, este evident că între obezitate şi sărăcie există o legătură directă.
La ora actuală, sunt multe studii care corelează veniturile mici de obezitate, fapt care poate avea repercusiuni asupra sănătăţii mintale a copiilor, provocând anxietate şi depresie şi un randament scăzut la şcoală.
Experții United European Gastroenterology (UEG) subliniază importanţa pentru viitorul copilului pe care o are alimentaţia în primii ani de viaţă.
Obezitatea nu ține doar de încălcarea așa ziselor standarde de frumusețe, ci are efecte mult mai adânci în societatea în care trăim.
Experții UEG atrag atenția că obezitatea presupune şi o povară pentru societate, nu doar în ce priveşte costul tratamentelor medicale pe care le implică, ci şi a pierderilor economice derivate din scăderea productivităţii şi pierderea calităţii vieţii. Un cost pe care studiul îl cifrează la 81 de miliarde de euro pe an în Uniunea Europeană.
Așa cum am menționat deja, vina pentru epidemia de obezitate din Europa aparține în mare parte consumului de alimente ultraprocesate, produse precongelate, cărnuri procesate şi chipsuri ambalate.
Specialiștii subliniază faptul că toate aceste alimente produse de mari companii sunt destinate consumului pe o durată mai lungă de timp, comparativ cu alimentele sănătoase dar perisabile.
În acest context, ei recomandă dublarea consumului de fructe, legume, nuci şi verdeţuri şi reducerea la jumătate a cărnurilor roşii şi a zahărului în următorii 30 de ani.
Zahărul ar trebui să reprezinte, de asemenea, mai puţin de 10% din consumul total de energie zilnică, iar grăsimile suprasaturate sub 10%.
Mai mult, experții UEG militează pentru limitarea pe cât posibil, sau chiar interzicerea, consumului aşa-numitelor grăsimi trans, care cresc nivelul de colesterol LDL (colesterol rău) şi scad în acelaşi timp nivelul de colesterol HDL (colesterol bun) – această combinaţie nefericită fiind un factor important în producerea unor afecţiuni cardiace şi altor boli.
„Obezitatea este rezultatul unui cumul de factori care pot fi atât de natură genetică, dar și factori de mediu precum sedentarismul, nivelul socio-economic scăzut, stresul sau chiar nivelul redus de educație. Este demonstrat că există o serie de patologii, precum bolile cardiovasculare, diabetul zaharat sau chiar cancerul, care sunt asociate cu supraponderalitatea și conduc la o incidență ridicată în ceea ce privește mortalitatea”, precizează Conf. Univ. Dr. Corina Zugravu, medic primar în igiena alimentației și nutriție. 
La rândul său, Ana Raluca Chișu, fondator al Asociației KinetoBebe, atrage atenția că obezitatea infantilă este o problemă care nu trebuie ignorată, tot mai multe studii arătând că atât copiii, cât și adolescenții sunt expuși unor probleme de sănătate majore mai devreme, iar sănătatea lor emoțională are de suferit.
„Copiilor care au un surplus de greutate nu le este ușor. Sunt tachinați la școală, sunt lăsați pe banca de rezervă la ora de sport, sunt apostrofați în grupurile de prieteni și, odată cu venirea adolescenței, încep să își piardă din grupul de prieteni. Cel mai trist este faptul că ei sunt foarte predispuși și uneori chiar suferă de boli pe care, de altfel, doar adulții le au”, explică Ana Raluca Chișu.
Astfel, copiii supraponderali și obezi pot dezvolta:
- astm
- diabet de tip 2
- colesterol ridicat
- boli de inimă
- tensiune arterială crescută
- pietre biliare, boli ale ficatului gras sau boli de rinichi
- artrită
- probleme hormonale, precum menstruația neregulată
- arsuri la stomac, reflux și alte probleme digestive
- tulburări de somn, precum apneea în somn
Pe lângă aceste probleme de sănătate, obezitatea poate avea și consecințe psihologice:
- anxietate
- depresie
- stimă de sine scăzută
- imagine corporală negativă
- probleme de integrare în grupuri sociale
- bullying
- izolare socială
- probleme de comportament și de învățare.
Cum se pot reduce excesul de greutate și obezitatea?
Excesul de greutate și obezitatea, precum și bolile netransmisibile asociate acestora, pot fi prevenite în mare măsură. Mediile și comunitățile de susținere sunt fundamentale în modelarea alegerilor oamenilor, facând din alegerea unei alimentații sănătoase și a practicării activității fizice regulate o opțiune accesibilă și disponibilă prevenind supraponderalitatea și obezitatea.
La nivel individual, recomandările sunt de:
-
- limitare a aportului de energie din grăsimi și zaharuri totale;
- creștere a consumului de fructe si legume, precum și de leguminoase, cereale integrale și nuci;
- practicarea regulată de activități fizice de intensitate moderată (cel puțin 60 de minute pe zi pentru copii și 150 de minute repartizate pe săptămână pentru adulți).
Autor: Ștefania Enache
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
CITEȘTE ȘI: Conf. Univ. Dr. Corina Zugravu: Realitatea este că noi suntem vinovați de obezitatea copiilor noștri
