Ministerul Educației confirmă faptul că planul de şcolarizare prevede reducerea numărului de clase de a IX-a pentru anul şcolar 2026–2027. Instituția spune însă că măsura nu este rezultatul unei decizii administrative de restrângere, ci consecinţa directă a scăderii numărului de elevi din generaţia care urmează să intre la liceu. În ceea ce privește ricul desființării unor posturi de profesori, Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, susține că nu se va ajunge la pierderea locurilor de muncă pentru profesori.
Sorin Ion menționează că planul de şcolarizare se construieşte exclusiv pe baza numărului de elevi existenţi în sistem, în special a celor aflaţi în clasa a VI-a, care vor ajunge la admitere peste trei ani. „„Noi croim un plan de şcolarizare pe un număr de elevi pe care îi avem înscrişi în clasa a VI-a. Dacă într-o comunitate ai 200 de elevi şi faci clase de 25 de elevi, înseamnă opt clase. Dacă anul viitor ai 100 de elevi, vei face patru clase. Cel mai simplu e să zici: ni s-au tăiat patru clase. În realitate, lucrurile stau puţin diferit”,menționează secretarul de stat.
Oficialul guvernamental amintește că generaţia actuală de elevi de gimnaziu este mai redusă numeric, ca efect al scăderii natalităţii din anumite perioade. „Avem din start un număr de elevi mai mic, ceea ce înseamnă un număr de clase mai mic. La clasa a VI-a probabil se întâmplă ceva legat de natalitate, perioada 2011 a fost mai specială”, spune reprezentantul Ministerului Educației.
Scăderea numărului de clase intervine și ca urmare a faptului că Ministerul Educaţiei a decis o creştere a numărului maxim de elevi într-o clasă, de la 26 la 28. Măsura se aplică în special la profilurile teoretice. Această majorare a efectivului dintr-o clasă contribuie la reducerea totală a numărului de clase, chiar şi în situaţiile în care scăderea numărului de elevi nu este foarte mare.
Care sunt efectele asupra normelor didactice?
Sindicatele din învățământ atrag atenția că reducerea numărului de clase va duce duce la pierderea locurilor de muncă pentru profesori. Sorin Ion această interpretare, arătând că ajustările de personal nu sunt direct proporţionale cu numărul de clase.
„Nu înseamnă că dacă scad 500 de clase dispar 750 de norme şi pleacă oamenii acasă. Nu aşa se aplică matematica atunci când vorbim de personal. Într-un liceu pot dispărea două ore de română sau patru ore de matematică pe întreg liceul, iar situaţiile se reglează prin completări de normă şi prin redistribuiri”,declară secretarul de stat.
Vor crește mediile de admitere la liceele de top
Măsura luată de Guvern a fost analizată de mai mulți experți în Educație, care apreciază că deși este justificată demografic, efectul imediat pentru elevi şi părinţi ar putea fi o competiţie mai dură pentru liceele cu performanţe ridicate. Reducerea numărului de clase înseamnă automat mai puţine locuri disponibile, în special în filiera teoretică, acolo unde cererea este constant mai mare decât oferta.
În acest context, specialiștii sunt de părere că mediile de admitere la liceele de top ar putea creşte, nu pentru că nivelul elevilor este neapărat mai ridicat, ci pentru că presiunea concurenţială va fi mai mare. Fenomenul este cunoscut şi din anii anteriori, când mici ajustări ale numărului de clase au dus la salturi de câteva zecimi sau chiar mai mult în ultima medie de admitere la unele colegii naţionale.
Noi trasee educaţionale
Dezbaterea legată de clasele de a IX-a are loc în paralel cu aplicarea reformei învăţământului tehnologic, care va intra efectiv în vigoare din toamnă. Astfel, școala profesională devine parte integrantă a liceului tehnologic, iar traseele educaţionale se flexibilizează.
„Elevul intră în clasa a IX-a la un liceu tehnologic, după primii trei ani are două posibilităţi: să iasă în piaţa muncii cu nivel 3 sau să continue încă un an, cu nivel de calificare 4, bacalaureat şi posibilitatea continuării studiilor”, explică Sorin Ion.
Această modificare ar putea redistribui o parte dintre elevi către filiera tehnologică, însă nu este clar în ce măsură va compensa presiunea pe liceele teoretice, care rămân cele mai căutate de absolvenţii de gimnaziu cu medii mari.
Planul final de şcolarizare pentru anul 2026–2027 urmează să fie stabilit după consultări cu inspectoratele şcolare, urmând ca repartizarea claselor să ţină cont atât de datele demografice, cât şi de capacitatea unităţilor de învăţământ.
Autor: Mădălina Lazăr
Foto: Arhiva Ordinea Zilei
CITEȘTE ȘI: Structura anului şcolar 2026-2027. Când sunt programate vacanțele?
