Johann Wolfgang von Goethe – una dintre cele mai mari figuri literare din istorie – poetul, filosoful și omul de stat german a fost, de asemenea, un naturalist pasionat și un colecționar. La mai bine de 200 de ani de la moartea sa, colecția personală de chihlimbar a lui Goethe a dezvăluit o descoperire științifică extraordinară: o furnică fosilă veche de 40 de milioane de ani, ascunsă într-o bucată de chihlimbar baltic pe care o ținea cândva în mâinile sale, scrie publicația Arkeonews.
Descoperirea remarcabilă a fost făcută de o echipă internațională de cercetători condusă de oameni de știință de la Universitatea Friedrich Schiller din Jena.
Folosind tehnologii de imagistică de ultimă generație, echipa a identificat fosila într-un specimen de chihlimbar neșlefuit din colecția lui Goethe – în ciuda faptului că insecta este invizibilă cu ochiul liber.
CITEȘTE ȘI: Știați că…furnicile își schimbă comportamentul înainte de un cutremur
Imagistica avansată dezvăluie o fosilă ascunsă
Furnica fosilă a fost descoperită folosind microtomografia computerizată bazată pe radiații sincrotron (SR-µ-CT), o tehnică de ultimă generație care permite oamenilor de știință să privească în interiorul materialelor opace fără a le deteriora. Această metodă neinvazivă a permis cercetătorilor să reconstruiască digital insecta în trei dimensiuni cu o precizie fără precedent.
Furnica a fost identificată ca fiind †Ctenobethylus goepperti, o specie dispărută care a trăit în epoca Eocenului, acum aproximativ 47-34 de milioane de ani.
Deși această specie este relativ comună în chihlimbarul baltic, specimenul nou descoperit iese în evidență datorită stării sale excepționale de conservare și nivelului de detalii anatomice dezvăluite.
O primă privire în interiorul unei furnici antice
Unul dintre cele mai semnificative aspecte ale descoperirii este faptul că oamenii de știință au putut examina pentru prima dată anatomia internă a unei furnici fosile. Structurile din interiorul capului și toracelui – în mod normal pierdute în timpul fosilizării – au fost vizualizate clar prin reconstrucție 3D.
Cercetătorul Bernhard Bock de la Muzeul Filetic din Jena a explicat că studiul merge mult dincolo de simpla identificare a unei fosile. „Acest specimen ne-a permis să redescrierem specia mult mai detaliat și să obținem noi perspective asupra relațiilor sale evolutive.”, a subliniat omul de știință.
CITEȘTE ȘI: Știați că …raportul numeric om-furnică este de unul la 2,5 milioane
Descoperirile sugerează că †Ctenobethylus goepperti ar putea fi strâns înrudită cu genul modern de furnici Liometopum, care include astăzi specii arboricole cunoscute pentru formarea unor colonii mari.
Perspective asupra ecosistemelor forestiere din Eocen
Pe baza morfologiei și a relațiilor sale evolutive, cercetătorii cred că †Ctenobethylus goepperti a fost probabil o furnică arboricolă, care trăia în păduri calde, umede, dominate de conifere, care odinioară acopereau mari părți ale Europei în timpul Eocenului. Abundența sa în chihlimbarul baltic sugerează că ar fi putut fi una dintre speciile dominante de furnici ale timpului său.
Această descoperire oferă informații valoroase despre ecosistemele și condițiile climatice antice, consolidând reputația chihlimbarului ca o capsulă biologică a timpului capabilă să conserve forme de viață delicate timp de zeci de milioane de ani.
CITEȘTE ȘI: „Furnica electrică” ia cu asalt Europa. Insecta de doar 1,5 milimetri este un pericol pentru biodiversitate
Colecția de chihlimbar a lui Goethe, revizuită
Colecția de piese de chihlimbar a lui Goethe este formată din aproximativ 40 de piese, provenite în principal din regiunea Mării Baltice. Astăzi, aceste artefacte sunt adăpostite la Muzeul Național Goethe din Weimar, unde au fost păstrate în mare parte în starea lor originală.
În timpul recentei investigații, oamenii de știință au examinat toate cele 40 de piese de chihlimbar folosind tehnici moderne de imagistică.
Pe lângă furnica fosilă, au identificat alte două insecte încapsulate: un țânțar de ciupercă și o muscă neagră.
Se crede că Goethe însuși nu era conștient de viața microscopică prinsă în interiorul acestor specimene de chihlimbar, deoarece studiile sistematice ale incluziunilor de chihlimbar au devenit comune abia spre sfârșitul vieții sale.
CITEȘTE ȘI: Cercetătorii români au descoperit cea mai veche fosilă de „biban de mare european”
Colecții vechi, descoperiri noi
Studiul evidențiază imensa valoare științifică a colecțiilor istorice ale muzeelor, în special atunci când sunt revizuite cu ajutorul tehnologiei moderne. Obiectele colecționate odinioară din motive estetice, filosofice sau personale pot oferi în continuare perspective științifice inovatoare, secole mai târziu.
Pentru a sprijini cercetările ulterioare, echipa a creat modele 3D interactive ale furnicii fosile, care sunt acum disponibile online. Aceste modele permit oamenilor de știință din întreaga lume să compare fosile similare și să îmbunătățească identificarea speciilor de furnici dispărute.
Pentru cercetători, descoperirea este mai mult decât o piatră de hotar paleontologică – este, de asemenea, un simbol puternic al continuității dintre trecut și prezent. Un specimen colectat în epoca Iluminismului, într-o perioadă în care știința naturală modernă era încă în curs de dezvoltare, contribuie acum la cercetarea evoluționistă de vârf.
„Este fascinant că un obiect din vremea lui Goethe – manipulat de cineva care a contribuit la modelarea gândirii moderne – poate extinde și astăzi cunoștințele noastre științifice.”, a comentat Bernhard Bock.
Furnica veche de 40 de milioane de ani, conservată în chihlimbarul lui Goethe, reprezintă o dovadă a valorii durabile a curiozității, a observației atente și a dialogului atemporal dintre știință, cultură și natură.
Detalii suplimentare găsiți AICI
