Sindicatele din Educație acuză Guvernul de „dezorganizare accelerată a învăţământului preuniversitar”. Reprezentanții profesorilor susțin că situaţia este „consecinţa directă a creşterii forţate a efectivelor de elevi la clasă, măsură impusă exclusiv pentru a reduce cheltuielile bugetare”.
În acest context, ei cer abrogarea acestei prevederi, argumentând că, prin creşterea numărului de elevi din clase, actul educaţional se degradează, se amplifică riscul de abandon şcolar, dispare „un număr semnificativ” de posturi, iar profesorii se află în „imposibilitatea reală de a lucra individualizat cu elevii”.
De altfel, reprezentanții Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) şi cei ai Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” estimează că 2.000 de posturi de profesori ar putea fi desfiinţate.
„Sistemul de învăţământ se află într-o gravă criză, provocată deliberat prin decizii politice luate iresponsabil, fără analize de impact, fără dialog social şi fără asumarea consecinţelor. În plin proces de elaborare a planurilor de şcolarizare pentru anul 2026-2027, primim semnale alarmante din întreaga ţară privind reducerea drastică a numărului de clase de gimnaziu şi liceu, inclusiv în mediul urban. Această situaţie este consecinţa directă a creşterii forţate a efectivelor de elevi la clasă, măsură impusă exclusiv pentru a reduce cheltuielile bugetare, ignorând impactul negativ asupra beneficiarilor primari”, transmit sindicaliștii.
Cele două federaţii sindicale acuză Guvernul că, prin măsurile adoptate în Legea nr. 141/2025, care permite creşterea numărului de elevi din clase, „a declanşat un proces de dezorganizare accelerată a învăţământului preuniversitar, cu efecte grave asupra elevilor, cadrelor didactice şi calităţii educaţiei”. Mai mult, cele două organizații susțin că există deja şcoli în care numărul de elevi din unele clase depăşeşte 32.
„Potrivit estimărilor, peste 2.000 de posturi sunt puse în pericol doar prin creşterea numărului de elevi la clasă, direcţia de reducere a cheltuielilor cu personalul din educaţie fiind una evidentă şi constantă. Inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ sunt obligate să aplice măsuri restrictive, fără nicio soluţie pentru protejarea beneficiarilor primari şi a personalului didactic. Cadrele didactice resimt o stare de nesiguranţă profundă, iar comunităţile educaţionale se confruntă cu un climat de tensiune şi incertitudine. În tot acest proces, elevul a fost complet absent din calculele decidenţilor, deşi el este primul care resimte efectele supraaglomerării, ale instabilităţii şi ale lipsei de continuitate educaţională”, acuză sindicatele.
Cele două organizații apreciază că lipsa unui titular pentru funcţia de ministru al Educaţiei agravează situaţia şi spun că sistemul este în continuare ţinut într-o „zonă de sacrificiu bugetar”.
Într-un document public, sindicaliştii cer abrogarea de urgenţă a prevederilor din Legea nr. 141/2025 care au condus la reducerea numărului de clase, la supraaglomerarea acestora şi la creşterea normei didactice, dar solicită şi o alocare bugetară pentru Educaţie „în acord cu importanţa strategică a acestui domeniu” şi „reluarea dialogului social real cu organizaţiile sindicale reprezentative în învăţământul preuniversitar”.
Dacă Guvernul României va continua pe această direcţie, sindicatele „vor intensifica acţiunile de protest, utilizând toate formele legale pentru apărarea drepturilor angajaţilor şi a dreptului copiilor la educaţie”.
„În plus, îi reamintim domnului preşedinte, Nicuşor Dan, că au trecut peste două luni de când trebuia să aibă loc o întâlnire cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale pentru a i se prezenta situaţia din sistem în urma măsurilor anti-educaţie promovate de Guvernul Bolojan”, se mai arată în mesajul comun al celor două federaţii sindicale.
