Crește numărul îmbolnăvirilor de rujeolă. Doar în ultima săptămână au fost confirmate 445 de cazuri

Numărul îmbolnăvirilor de rujeolă este în creștere, ajungând la 2.455 de cazuri. Doar în ultima săptămână au fost confirmate 445 de persoane care au contactat virusul. Cea mai sigură soluție pentru stoparea acestei epidemii este vaccinarea. Rujeola afectează grav sistemul imunitar. Mai mult, virusul care produce această boală resetează sistemul imunitar până la un nivel similar cu cel din copilărie, ceea ce creşte vulnerabilitatea în faţa altor infecţii.

Reprezentanții Institutului Naţional de Sănătate Publică menționează că, dacă până la data de 10 decembrie (1 ianuarie – 10 decembrie 2023) fuseseră notificate 2.010 cazuri confirmate cu rujeolă în 29 de judeţe şi în municipiul Bucureşti, la ultima raportare, de marţi, numărul a crescut, ajungându-se la un total de 2.455 de cazuri (perioada de referinţă 1 ianuarie – 17 decembrie 2023) confirmate cu rujeolă în 34 de judeţe şi în Capitală.

Cele mai multe cazuri, potrivit INSP, se înregistrează în judeţele Mureş – 711, Braşov – 510, Cluj – 196, Giurgiu – 170, Ilfov – 115 şi în Bucureşti – 326.

Vaccinarea este soluția cea mai sigură pentru stoparea epidemiei

În acest moment, peste 20 de boli care pun viața în pericol pot fi prevenite prin vaccinare. Vaccinarea protejează oamenii împotriva bolilor infecțioase grave, cum ar fi difteria, tetanosul, tusea convulsivă, rujeola, oreionul, rubeola, boala pneumococică invazivă și poliomielita, boli care pun viața în pericol.

Astfel, la nivel global, vaccinarea previne apariția a 2,7 milioane de cazuri de rujeolă, un milion de cazuri de tuse convulsivă și două milioane de cazuri de tetanos neonatal.

În contextual Ordinul Ministerului Sănătății nr. 4128/ 05.12.2023 prin care se declară epidemie de rujeolă la nivel national, direcțiile de sănătate publică informează populația că rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă foarte contagioasă care duce adesea la complicații:

  • una din patru persoane care fac pojar are nevoie de internare în spital;
  • unul din o mie de bolnavi cu pojar moare;
  • doar vaccinarea protejează copiii împotriva pojarului;

Cea mai importantă măsură de limitare a răspândirii epidemiei de rujeolă este vaccinarea ROR conform Ord. M.S. 4128/05.12.2023:

  • Vaccinarea ROR a copiilor cu vârste între 9-11 luni. Doza suplimentară administrată înaintea vârstei de 12 luni se consideră ca „doza O” și nu se ia în considerare la evaluarea acoperirii vaccinale cu două doze de vaccin ROR.
  • Recuperarea de urgență la vaccinarea ROR pentru copii cu vârste între 1-4 ani nevaccinați.
  • Recuperarea de urgență la vaccinarea ROR pentru copii cu vârste între 5-14 ani nevaccinați sau care nu au schema de vaccinare completă, respectiv două doze de vaccin ROR.
  • Schema de vaccinare va fi continuată în integralitate conform calendarului de vaccinare prevăzut în Programul Național de Vaccinare, cu păstrarea unui interval de minimum 28 zile față de ultima doză administrată.
  • Pentru copiii nevaccinați cu rujeolă în antecedente se recomandă vaccinarea cu o doză de vaccin ROR în vederea protejării împotriva rubeolei și infecției urliene, doză administrată la interval de o lună după vindecare, după caz.

Pentru realizarea măsurilor de limitare a răspândirii epidemiei de rujeolă medicii de familie vor întreprinde următoarele:

  • Catagrafierea tuturor copiilor eligibili la vaccinare
  • Informarea părinților privind necesitatea vaccinării copiilor eligibili împotriva rujeolei, în regim de urgență
  • Realizarea vaccinării cu vaccin ROR, în conformitate cu prevederile Instrucțiunii privind vaccinarea cu ROR în asistența medicală primară prevăzută în Anexa 2 a Ordinului ministrului sănătății nr. 3.494/2022 privind aprobarea Planului de acțiune pentru eliminarea rujeolei, rubeolei și de prevenire a infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital și a Instrucțiunii privind vaccinarea cu ROR în cadrul asistenței medicale primare.
  • Pentru copiii eligibili la vaccinarea cu alte tipuri de vaccinuri și care trebuie vaccinați cu ROR, se poate realiza fie administrarea concomitentă a acestor vaccinuri, fie administrarea separată, acordându-se prioritate vaccinării cu ROR.
  • Înregistrarea corectă și la timp a vaccinărilor efectuate în RENV, în conformitate HG nr. 697 din 2022 privind aprobarea metodologiei de raportare și a circuitului informațional în Registrul Electronic Național de Vaccinări și cu procedura specifică elaborată de către Institutul National de Sănătate Publică,
  • Monitorizarea apariției RAPI și raportarea lor.

Rujeola afectează grav sistemul imunitar

Rujeola afectează grav sistemul imunitar. Mai mult, virusul care produce această boală resetează sistemul imunitar până la un nivel similar cu cel din copilărie, ceea ce creşte vulnerabilitatea în faţa altor infecţii.

În urma unui studiu, oamenii de știință au stabilit că virusul răspunzător de rujeolă şterge o parte din memoria sistemului imunitar, eliminând imunitatea dobândită anterior faţă de alte infecţii, atât la om cât şi la dihor.

Cercetătorii de la Wellcome Sanger Institute din cadrul Universităţii Amsterdam şi colaboratorii lor au demonstrat că rujeola resetează sistemul imunitar până la o stare imatură, cu o capacitate limitată de a răspunde la noi infecţii.

Publicat în jurnalul Science Immunology, studiul explică de ce copiii sunt afectaţi de multe ori de alte infecţii după ce au suferit de rujeolă.

Noua cercetare are implicaţii semnificative asupra sănătăţii publice, deoarece scăderea ratelor de vaccinare are ca rezultat creşterea numărului de cazuri de rujeolă.

Experții atrag atenția că, dăcu se se iau măsuri, se va ajunge la o o înmulţire a cazurilor de alte infecţii periculoase, cum ar fi gripa, difteria sau tuberculoza, chiar şi la persoanele care au fost anterior imune.

Acest studiu este o demonstraţie directă la oameni a ‘amneziei imunologice’, sistemul imunitar uitând cum să răspundă la infecţiile întâlnite anterior. Demonstrăm că rujeola determină în mod direct pierderea protecţiei împotriva altor boli infecţioase”, explică doctor Velislava Petrova, autoare principală a cercetării, de la Wellcome Sanger Institute din cadrul Universităţii Cambridge.

Autor: Sofia Filip
Foto: Pixabay.com

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai multe articole

Știrile zilei